Absorbtia fondurilor europene in Romania este extrem de lenta, iar dorinta autoritatilor de a recupera din decalaj ar putea induce riscul de concentrare doar pe faza initiala a procesului, si mai putin pe proiectia strategica.
Evolutia greoaie a procesului de atragere a banilor de la Uniunea Europeana (UE) in primii ani dupa aderare este determinata de actiunile ezitante ale autoritatilor de management, de perioadele lungi de evaluare si de lipsa de comunicare, se arata intr-un raport al KPMG.
De asemenea, intarzierile inregistrate in elaborarea documentelor strategice constituie o cauza care a determinat aceasta evolutie.
Toate acestea au dus la „temerea autoritatilor nationale ca fondurile europene ar putea fi retrogradate din categoria «salvatoarele economiei romanesti»”, potrivit lui Florin Banateanu, director Consultanta Fonduri Europene si Sectorul Public in cadrul KPMG Romania.
In primii doi ani de la aderare, Romania a atras 9% din totalul fondurilor disponibile, fata de o medie de 11% in statele din Europa Centrala si de Est (ECE).
39% din fondurile de mediu au fost atrase
In ceea ce priveste destinatia sumelor, Romania a inregistrat cel mai mare grad de absorbtie, de 39%, pe domeniul de interventie mediu, cu mult peste nivelul de 16% atins in tarile din regiune. Pe domeniile de interventie dezvoltarea resurselor umane si dezvoltarea economica, rata a fost de 11%, respectiv 4%.
Pentru asistenta tehnica si pentru dezvoltare rurala si pescuit, Romania a atras doar 2%, respectiv 1% din totalul bugetului alocat. Pentru domenii precum energie, administratie publica, cercetare, dezvoltare, inovatie, dezvoltare regionala si transport, gradul de absorbtie a fost zero in intervalul 2007-2008.
Totusi, procesul de atragere a finantarilor europene s-ar putea imbunatati semnificativ in urmatoarea perioada, spun consultantii KPMG. si asta pentru ca Guvernul a adoptat in prima parte a anului o serie de masuri menite sa accelereze absorbtia.
Mai exact, procedurile de achizitie publica sunt mai putin greoaie si mai alerte, iar prefinantarea a fost majorata pana la 35% din costurile eligibile ale proiectelor.
Foarte important este ca atragerea de fonduri sa se faca cu o planificare atenta a administrarii si implementarii lor ulterioara, altfel s-ar putea genera riscuri majore, mai ales in conditiile actualei crize financiare. Cu acest risc se confrunta in egala masura atat sectorul public, cat si cel privat.
Banii de la UE, un stimulent economic
In ciuda pietelor lor dinamice si in crestere, economiile din Europa Centrala si de Est au resimtit efectele crizei. Astfel, dezvoltarea economica a tarilor emergente din regiune, dintre care multe au aderat recent la Uniunea Europeana, s-a comprimat considerabil.
In acest context, bugetul de 215 miliarde de euro alocat de Uniune pentru intervalul 2007-2013 tarilor din ECE ar putea constitui un stimulent puternic intr-o perioada in care se asteapta o scadere in intensitate a crizei.
„Este evident ca folosirea acestor fonduri europene ofera economiilor emergente din regiunea noastra o oportunitate excelenta de a rezista actualei crize financiare globale”, a declarat Daniela Nemoianu, coordonator al serviciilor de Consultanta in Afaceri din cadrul KPMG Romania.