Iata de ce atragerea fondurilor nerambursabile bate pasul pe loc

Unele caiete de sarcini intocmite pentru realizarea de lucrari finantate cu bani de la UE contin cereri ce nu pot fi calificate decat aberante.

Consiliile locale bat pasul pe loc cand vine vorba de implementarea proiectelor sustinute din fonduri nerabursabile. La aproape un an de la cistigarea proiectelor, aproximativ 90% dintre primariile din judet nu au reusit sa demareze proiectele.

Motivul? Unul cat se poate de simplu: caietele de sarcini.

Pentru demararea licitatiilor, documentele solicatate sunt atat de stufoase si aberante, incat te trimit cu gandul in doua directii: fie aceste licatatii sunt „cu dedicatie”, fie persoanele care au intocmit astfel de caiete de sarcini sunt lipsite de profesionalism.

Ce rezulta in urma unor astfel de caiete de sarcini? Licatatii contestate, realuarea procedurilor care pot dura chiar si 3-4 luni de zile timp in care fondurile nerambursabile raman blocate.

CV-ul sudorului te poate scoate din joc

Cel mai relevant exemplu in acest context il ofera comuna Probota unde caietul de sarcini a fost intocmit pentru proiectul „Sistem integrat de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate” in valoare de 19,1 milioane de lei, finantat in proportie de 85% de catre Ministerul Mediului (MMDD).

Primele greseli se vad inca de la prima pagina a caietului de sarcini care arata faptul ca demersurile sunt facute „dupa ureche”. Desi pe (Sistemul Electronic de Achizitii Publice) SEAP anuntul de licitatii a fost postat pe data de 17 februarie 2009 ofertele fiind primite pina pe 17 martie 2009, caietul de sarcini indica altceva: „Data limita pentru depunerea ofertei: 21.01.2009 ora 11”.

Asta nu ar fi nimic in comparatie de ceea ce se gaseste in interiorul caietului de sarcini. De exemplu, s-au cerut CV-urile personalului de conducere, a celor cu functii de raspundere si chiar si a sudorilor. Pe langa CV-uri s-au solicatat si alte documente care sa ateste studiile, pregatirea profesionala, calificarea si atestarea angajatilor.

Mai mult s-au cerut copii legalizate dupa contractele de munca, certificatele de atestare, legitimatiile, diplomele inginerilor, diverse autorizatii, diploma de licenta pentru inginerul constructor in specializarea ingineria mediului.

„Ne-am prezentat cu 80 de kilograme de documente care ne-au costat 20.000 de lei sa le legalizam”, ne-a declarat un participant la licitatie care a dorit sa-si pastreze anonimatul.

Si asta nu a fost tot. Primaria a cerut si actele contabile ale participantilor pe ultimii trei ani, desigur, in copie legalizata. Apoi s-a solicatat lista lucrarilor din ultimii 5 ani si realizarea a minim 4 lucrari asemanatoare proiectului in valoare de cel putin 2 milioane de lei.

Fiecare formular de descriere a celor 4 proiecte realizate trebuia insotit de recomandarile beneficiarilor vizate de catre Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC), contractele de executie si procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor toate aceste documente trebuind legalizate.

Lipsa de cooperare a primarului ridica mari semne de intrebare si lasa loc la numeroase interpretari.

Smecheria cu garantia

Si la Sipote licitatia a fost contestata si anulata datorita criteriilor subiective de evaluare fiind dat un punctaj maxim pentru durata executiei si perioada de garantie.

Desi aceste caiete de sarcini sunt verificate si avizate de catre expertii Centru Regional de Plati (CRPDRP) Iasi prin intermediul carora se implementeaza proiectele pe FEADR, nimeni nu ne-a oferit explicatii fiind trimisi sa discutam cu reprezentantii de la Bucuresti.

„S-a ajuns la situatia aberanta de a primi oferte de realizarea a proiectului intr-o luna sau garantie de 300 de luni. Stim ca am gresit, suntem la inceput dar daca cei de la FEADR si-au dat acordul credeam ca caietul de sarcini era bun. Pe 27 iulie avem alta licitatie pentru ca prima s-a anulat si vom fi foarte atenti sa nu mai repetam greselile”, ne-a explicat primarul Costantin Cotofanu.

„Legislatia permite, dar sa nu dai in absurd”

Aceeasi situatie a punctajului subiectiv s-a intalnit si in comuna Tutova, judetul Vaslui.

In Suceava, comuna Botoseana, pentru un proiect ce viza alimentarea cu apa a satului Botoseana, cei care nu aveau betoniera si balastiere proprii, laborator de gradul II autorizat ISC, 2 vibratoare cu lance, un compactor, 2 buldozere, 3 aparate de sudura PEHD si cel putin 2 excavatoare, nu aveau ce cauta la licitatie.

Acelasi lucru s-a impus si in comuna Arbore din Suceava. „Pentru canalizare si statie de epurare ne-au cerut sa avem minim 5 autobasculante pentru transportul materialelor de constructii, 3 autotransportoare de beton, 3 excavatoare pe senile, 2 buldozere pe senile, 2 macarale de minim 12,5 tone fiecare. Sunt niste aberatii ce au cerut. Nici macar nu ai nevoie de atatea utilaje la aceasta lucrare. Este clar ca proiectul este facuta pentru o anumita firma”, ne-a declarat acelasi participant.

Si la Mosna, licitatia a fost anulata datorita punctajului, fiind oferit un „bonus” exclusivist pentru beneficiarul care obtine cel mai mare scor la alte doua criterii de evaluare.

„Cei care aveau realizata o lucrare de minim 2 milioane de euro primeau 20 de puncte, punctaj maxim. Daca aveau mai multe lucrari in valoare totala de 2 milioane de euro dar un contract era de minim 1 milion de euro primeai alte 20 de puncte. Daca obtineai acest punctaj aveai bonus inca 10 puncte”, a adaugat sursa catata mai sus.

In tot acest timp lumea se plange ca nu are de munca, piata constructiilor este la pamant si nu trece o zi in care premierul Emil Boc nu aminteste ca va schimba legislatia licitatiilor publice. Cu toate acestea avem din nou dovada ca viata bate filmul.

„Cine se hazardeaza la asemenea caiete de sarcini are doua variante: ori se cauta firme mari si nu «no name-uri» si stie deja firma pe care o vrea ca beneficiar, ori sunt facute de oameni fara experienta. Legislatia permite introducerea multor clauze in caietele de sarcini dar sa nu exagerezi si sa nu dai in absurd. Eu unul m-as speria daca as vedea un caiet de sarcini ca cel de la Probota si nu as mai merge la licitatie”, ne-a declarat Corneliu Popa, administratorul firmei de consultanta Karacter din Iasi.

Sursa: Ziarul de Iasi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top