Ancheta de proportii la Serviciul Teritorial Iasi al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).
Zeci de primari de toate culorile politice sunt anchetati pentru modul in care au fost cheltuite subventiile acordate de Uniunea Europeana prin intermediul Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) pentru intretinerea pasunilor comunale.
Verificarile au fost demarate in urma unor sesizari care reclama faptul ca primarii si complicii acestora, asa-zisi oameni de afaceri care au concesionat pasunile comunale, au incasat subventiile europene si nu au efectuat lucrarile promise, adica sa infiinteze cai de acces, sa curete terenul de spini, sa faca adapatori pentru animale, sa reimprospateze materialul vegetal etc.
Avand in vedere ca valoarea subventiei pentru pasune este de 50 euro pe hectar pe an si sunt asociatii agricole care au incasat bani si pentru suprafete ce depasesc 1.000 hectare, procurorii DNA vorbesc de un prejudiciu de multe milioane de euro.
Cum s-au derulat fraudele
Surse din interiorul anchetei au declarat ca au fost mai multe metode prin care subventiile europene au fost deturnate. Povestea a demarat in anul 2007, cand s-au acordat pentru prima data acest tip de subventii.
Fiind vorba de pasuni comunale (cea mai mare parte a suprafetelor de pasunat sunt in domeniul public al consiliilor comunale), in anul 2007 subventiile pentru pasunat au fost acordate consiliilor locale.
Adica banii au fost cheltuiti de primarii. Incepand cu anul 2008, legislatia europeana specifica s-a modificat, iar consiliile locale nu mai erau eligibile pentru incasarea acestor subventii. Reprezentantii Uniunii Europene au transmis ca sunt eligibile in acest sens asociatiile de producatori agricole sau societatile comerciale care activeaza in agricultura, dar si simplii fermieri.
Numai ca multi primari au vazut in schimbarile facute de Uniunea Europeana o oportunitate de a face bani. Au concesionat pasunile comunale unor cumetri, prieteni, unchi sau nepoti si impreuna cu acestia au impartit banii acordati drept subventie si nu au mai realizat lucrarile de intretinere mentionate.
Mai mult decat atat, unii primari nu au vrut sa imparta cu nimeni banii si au infiintat propriile asociatii agricole pentru a incasa personal intreaga suma acordata drept subventie. O alta metoda de fraudare a acestor fonduri este declararea fictiva a unor suprafete de pasune. Adica s-au incasat subventii pentru suprafete de pasune inexistente.
„Am primit adresa de la DNA in care ne anunta ca s-a demarat o ancheta cu privire la subventiile pentru pasune acordate in perioada 2007-2010. S-a ajuns in aceasta situatie deoarece APIA nu are atributii sa verifice modul in care se cheltuie banii dupa ce se platesc subventiile”, a declarat Mihai Dumitriu, fostul director al APIA.
Unde sunt suspiciuni
Sefii APIA au mai declarat ca responsabilitatea privind verificarea modului in care cei care au concesionat pasunile au cheltuit banii reveneau in primul rand primariilor care aveau in proprietate suprafetele respective.
Dar avand in vedere ca incepand cu anul 2008, pasunile au fost concesionate chiar de primari si de cumetrii acestora, este clar ca nu se putea face o verificare obiectiva. Suspiciunile privind gestionarea frauduloasa a fondurilor europene se indreapta in special catre cei care au declarat suprafete mari de pasunat.
DNA a trimis adrese catre toate primariile din judetul Iasi si catre APIA pentru a realiza situatia exacta a suprafetelor declarate si a valorii subventiilor incasate. In plus, se vor cere pentru fiecare caz in parte documente justificative pentru modul in care au fost cheltuiti banii proveniti din subventie.
De exemplu, exista suspiciuni in comuna Probota, unde primar este Vasile Dadu. Aici, pasunea comunala a fost concesionata in anul 2008 catre o anume Ana Chistol si nimeni nu-si aminteste sa fi realizat lucrarile de intretinere cerute. Asta in conditiile in care Ana Chistol a incasat in anul 2008 subventie de pasunat in valoare de 2,41 miliarde lei vechi pentru 1078 hectare.
In 2009 insa, Ana Chistol a declarat ca vrea subventie numai pentru 414 hectare. „In 2009 am decis sa concesionam pasunea comunala la mai multe societati comerciale, sa ia mai multi subventie. Am inteles ca se vor face anul acesta lucrarile de intretinere necesare”, a declarat Vasile Dadu, primarul comunei Probota.
La Dobrovat, pasunea comunala in suprafata de 198 hectare a fost concesionata cumatrului primarului Catalin Martinus, respectiv Valerica Ilascu, care a infiintat o Asociatie a Crescatorilor de Taurine. Desi acesta a incasat 400 milioane lei vechi subventie, pasunea din Dobrovat este plina de spini si nu are nici o adapatoare pentru animale.
La Golaesti, pasunea comunala a fost luata de primarul Mihai Bazdaga si sotia sa. Astfel, primarul Mihai Bazdaga a incasat, in calitate de reprezentant al Asociatiei Crescatorilor de Taurine care a concesionat pasunea comunala, o subventie de 1,2 miliarde lei vechi pe an, iar sotia sa, pentru 83 hectare, a incasat 175 milioane lei vechi pe an.
„Nu avem probleme. Noi avem facturi pentru modul in care am cheltuit banii. Am cumparat ingrasaminte, am facut adapatori”, a declarat Mihai Bazdaga.
Alte exemple
Si in comuna Ipatele pasunea comunala a fost inchiriata de o societate comerciala agricola administrata chiar de primarul Costica Postarnac. Astfel, Societatea Agricola Ipatele a inchiriat de la primarie o suprafata de 562,98 hectare de pasune si a incasat anual o subventie de 1,26 miliarde lei vechi.
„Am incasat subventia, avem facturi pentru ingrasaminte si lucrarile facute. Nu incasam de la oameni taxa de pasunat”, a spus Costica Postarnac.
La Podu Iloaiei, subventia pentru pasunat a fost incasata de Ioan Ursache, care a declarat 35,6 hectare de pasune si a incasat 79 milioane lei vechi pe an, si de societatea comerciala administrata de fostul primar Mihai Alexa, care a declarat o suprafata de 38 hectare si a incasat subventie de 86 milioane lei vechi pe an.
„Am primit si noi adresa de la procurori si am raspuns ca cei doi Alexa si Ursache care au primit subventie nu figureaza cu pasune in registrul agricol”, a declarat Petrica Baciu, primarul orasului Podu Iloaiei.
In comuna Raducaneni, subventia pentru pasune in valoare de 1,7 miliarde lei vechi pe an a fost incasata de un anume Mihai Alupoaie pentru o suprafata de 788 hectare. In comuna Ceplenita, subventia in valoare de 1,6 miliarde lei vechi pe an a fost incasata de Iulian Popa pentru 722 hectare.
La Tibanesti, subventia in valoare de 1,4 miliarde lei pe an a fost incasata de Florinel Stoica pentru 666 hectare. In comuna Vladeni, subventia in valoare de 1,9 miliarde lei pe an a fost incasata de Elena Ivanovici pentru 869 hectare. La Tibana, Gelu Vieriu a incasat anual 1,5 miliarde pentru 682 hectare.
La Andrieseni, pasunea in suprafata de 650 hectare a fost concesionata de Mihai si Ioan Bunduc, care au incasat anual 1,5 miliarde lei vechi. In comuna Scobinti, Dumitru Cosofret a incasat 2,1 miliarde lei pe an pentru 949 hectare.
In comuna Plugari, Daniel Prodan a incasat anual 1,28 miliarde pentru 572 hectare. La Sipote, pentru 1073 hectare, un anume Iulian Botezatu a incasat 2,45 miliarde lei vechi pe an.
Si exemplele pot continua deoarece in registrele APIA figureaza sute de asociatii de crescatori si fermieri care au incasat aceste subventii. Suprafetele declarate variaza de la 1 hectar pana la 1100 hectare.
Numai ca primarii care au concesionat pasunile se afla, potrivit legislatiei in vigoare, in conflict de interese si s-ar putea pune problema pierderii mandatului.
„Situatia in care persoana care exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor ce ii revin potrivit Constitutiei si a altor acte normative, se numeste conflict de interese”, se arata la articolul 70 din Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si combaterea coruptiei.
Acelasi act mai prevede ca societatile comerciale la care primarii sunt administratori sau asociati nu pot incheia nici un fel de contracte cu primariile pe care acestia le conduc.
In acest caz, primarii sau societatile comerciale sau asociatiile de crescatori pe care le conduc au concesionat pasunile de la primariile in care acestia sunt sefi.
„O sa verific sa vedem daca sunt situatii de incompatibilitate sau de conflict de interese. Vom aplica legea, nu conteaza ce culoare politica are primarul”, a declarat prefectul Dragomir Tomaseschi.
