„Copilul meu are o problema”. Cam asa isi incep, mai mereu, povestea mamele, tatii si bunicii care suna la Centrului de Educatie Emotionala si Comportamentala pentru Copii (CEECC). Desi depresia si tulburarile de comportament nu sunt lucruri cu care sa te joci, parintii romani cer cu greu ajutor specialistilor.
„Romanilor le este teama si rusine sa se duca la psiholog”, spune Diana Stanculeanu, coordonatoarea centrului din Capitala. Este psiholog si stie sa asculte cu rabdare.
Alexandru statea in timpul orelor cu creionul in gura si se uita absent pe fereastra. Desi este un copil cu o inteligenta peste medie si citeste mult, baiatul, care are acum 10 ani, a ramas corigent la romana doi ani la rand. Colegii de clasa nu se mai jucau cu el pentru ca Alex se lua repede la bataie. Rezultatele slabe la scoala au alarmat-o pe mama.
„M-am ingrozit cand fiul meu mi-a spus ca tot ceea ce-si doreste este «sa fiu lasat in pace, sa privesc tavanul!»”, povesteste Nicoleta Ignat. Concluzia psihologului scolar a fost ca o lovitura in moalele capului: tulburare de hiperactivitate si deficit de atentie, pe scurt ADHD.
Diagnostic pe banda rulanta
Diagnosticul pus de medicul scolar in 20 de minute s-a dovedit ulterior gresit. Pana sa stie cum sa procedeze, Nicoleta a stat langa baiatul ei sa-si faca temele, ba chiar s-a jucat pe calculator.
„Mi-am zis atunci ca meseria mea principala nu mai este de contabil, ci aceea de mama. Trebuie sa fac ceva”, povesteste femeia. L-a dus pe Alexandru la psihologul scolar si la un alt psihoterapeut. Baiatul avea in continuare probleme la scoala. Trecuta printr-un divort si cu un alt copil nascut cu o malformatie la inima, femeia n-a renuntat nicio clipa sa creada ca baietelul ei se va face bine. A auzit de Centrul de Educatie Emotionala si si-a luat inima in dinti.
Alex mergea la psihoterapeut si facea diverse exercitii sub forma unor jocuri: sa stea cinci minute nemiscat, sa-si descrie familia sa povesteasca ceva despre el. Au inceput sa apara primele rezultate pozitive, calificativele la scoala au crescut, ba chiar a trecut testul de limba spaniola cu un punctaj mare.
„Alex a fost revelatia clasei. Meritul a fost al psihologului”, povesteste Nicoleta. Experienta ei este experienta catorva mii de mame din Romania, care nu stiu la cine sa apeleze atunci cand copilul lor are probleme emotionale sau de comportament. „Cand vad un copil care se intoarce la scoala sau la locul de joaca, cand vad o mama care zambeste din nou, nu mai imi trebuie nimic altceva”, marturiseste coordonatoarea centrului.
Criza economica ii afecteaza pe cei mici
Diana Stanculeanu atrage atentia ca in perioada de criza, cand apare un somer in familie, cand parintii trebuie sa reduca drastic cheltuielile exista riscul sa apara probleme. Din cauza stresului, parintii incep sa-si neglijeze copilul, sa utilizeze bataia, sa petreaca mai putin timp cu el.
„Sfatul meu pentru mame si tati este sa petreaca cu copilul lor mai mult timp. Asta nu inseamna mai multe ore, pentru ca stim ca nu avem timp. inseamna doar sa fie atenti cand copilul le arata ce a desenat, sa-l stranga in brate chiar daca n-a primit calificativul Foarte Bine la scoala, sa-i spuna din cand in cand o poveste si cat de important este el in viata lor”.
Sunt lucruri marunte, gratuite, dar care pot schimba viata unei familii”, spune Stanculeanu. Specialistul sustine insa ca cei mici se adapteaza mai usor decat parintii si bunicii lor la schimbarile sociale. „Vom avea o generatie pe masura vremurilor: Oameni incercati, dar rezistenti, dupa zicala «ce nu ma omoara, ma-ntareste»”, spune coordonatoarea centrului de consiliere psihologica.
Risc pentru proiect
Finantarea proiectului „Salvati Copiii” pe urmatorii doi ani este insa problematica. Nu din cauza Norvegiei, ci din cauza Guvernului de la Bucuresti care nu si-a stabilit inca prioritatile pentru perioada urmatoare, asa cum o cer uzantele internationale.
Fara prioritati nationale, partile romane interesate nu pot aplica pentru fondurile alocate de Norvegia pentru perioada 2011-2013. „Nu putem aplica pentru alte granturi pana cand statul roman nu spune oficial ca sanatatea copiilor reprezinta una dintre prioritati. Lucrul acesta trebuia sa se fi intamplat deja. Riscam sa nu mai primim fonduri norvegiene pentru continuarea proiectului”, spune Diana Stanculeanu.
Psihopedagogi si logopezi
In opt luni de functionare Centrului de Educatie Emotionala si Comportamentala pentru Copii (CEECC) din Bucuresti i?au trecut pragul peste 500 de copii. Cei 13 specialisti ai centrului – psihiatri, psihopedagogi, logopezi, asistenti sociali si medicali – cu totii tineri si bine pregatiti se ocupa de probleme precum esecul scolar, tulburari de somn, comportamentul agresiv, anxietatea, depresia sau ADHD.
De ce ne dau nordicii 100 de milioane de euro?
Asistenta financiara acordata Romaniei de Norvegia, in valoare de aproape 100 de milioane de euro pentru perioada 2009-2011, se face prin doua mecanisme: Programul de cooperare Norvegia si granturile SEE (la care contribuie si Liechtenstein si Islanda). Liv Maren Roeste, consilier al Ambasadei Regatului Norvegiei explica de ce tara nordica ne intinde o mana de ajutor.
Ce castiga Norvegia ajutand Romania cu aceste fonduri?
Roste: Norvegia este foarte interesata sa reduca discrepantele economice care exista intre tarile din vestul Europei si noile membre ale UE, asa cum este Romania. Credem ca o piata economica solida si o cooperare buna contribuie decisiv la coeziune in spatiul european. Mai concret, granturile norvegiene conditioneaza romanii care vor sa acceseze fondurile sa faca proiecte in parteneriat cu firme, ONG-uri sau institutii din Norvegia, scopul fiind transferul de tehnologie si competenta in domeniile in care noi avem expertiza.
Exista vreo ingrijorare la Oslo ca banii destinati proiectelor din Romania pot disparea?
Fondurile EEA care se acorda proiectelor romanesti de Islanda, Liechtenstein si Norvegia (contributia cea mai mare, de 97%, venind din partea Norvegiei), care se ridica la 50,5 milioane de euro, au doi administratori. Ministerul Finantelor si Bruxelles-ul. Ambasada norvegiana la Bucuresti monitorizeaza derularea proiectelor si se asigura ca respectivele conditii de finantare sunt respectate si de partea romana, si de cea norvegiana. Acest sistem bine pus la punct ne da voie sa credem ca asa-numitele „gauri negre” nu pot afecta proiectele finantate de noi. Am vorbit cu beneficiarii si am vazut cu ochii nostri progresele.
Exista temeri ca situatia economica dificila cu care se confrunta Romania va adanci diferentele sociale intre Romania si celelalte tari din UE?
Criza economica a afectat aproape toate tarile din Europa. in ciuda crizei, Romania este intr-o situatie favorabila avand la dispozitie miliarde de euro din fonduri structurale. Cred ca cea mai buna solutie pentru iesirea din criza a Romaniei este absorbtia acestor fonduri europene. in paralel, Norvegia va continua sa acorde asistenta tarii, chiar de trei ori mai multa in perioada 2011-2014.
Cifre alarmante
Statisticile OMS arata ca unu din cinci copii din Europa prezinta o problema de sanatate emotionala sau comportamentala, dar mai putin de un sfert dintre acestia beneficiaza de servicii adecvate de evaluare, consiliere si interventie psihologica. Potrivit studiilor europene, 13% (572.461) din copiii romani pot dezvolta o tulburare de anxietate), 5% (220.17) din ei pot dezvolta ADHD, iar 3.5% (154.124) dintre copii prezinta risc de depresie clinica.
Ingrijorator este faptul ca in Romania sunt peste 212.000 de bebelusi si copii mici care au nevoie de servicii de sanatate mintala. Numarul copiilor prescolari care au nevoie de servicii de sanatate mintala adaptata varstei lor depaseste 221.000.
Finantare pentru diguri
Indiguirea malurilor raului Bistrita, conservarea biodiversitatii Rezervatiei Naturale „Stejarii Seculari de la Breite”, Sighisoara, terapie pentru detinutii inchisorii de la Rahova, conservarea peisajului istoric al satelor sasesti din Transilvania. Sunt doar cateva alte proiecte romanesti finantate prin mecanismul SEE, la care principala contributie este a Norvegiei.
Finantarea norvegiana pentru perioada 2009-2011, doar in domeniul protectiei mediului, se ridica la aproape 12.800.000 de euro pentru 10 proiecte. O parte din acesti bani au ajuns la Piatra Neamt fiind destinati indiguirii malurilor raului Bistrita. Scopul proiectului este de a proteja depozitul ecologic de deseuri menajere al municipiului Piatra Neamt. Finalitatea lucrarilor este o apa potabila de calitate pentru locuitorii din zona.
Inundatii periculoase
Digul existent in prezent nu rezista la inundatii pe o perioada mai mare de cinci ani. In timpul unei viituri, apa risca sa ajunga in celulele de depozitare a deseurilor supraincarcand sistemul de tratare a apelor reziduale si pe cel de canalizare. Apa reziduala poate polua oricand raul Bistrita punand in pericol si sanatatea locuitorilor din zona. Digul care urmeaza sa fie construit sub coordonarea Primariei Piatra Neamt cu bani norvegieni este proiectat sa reziste la inundatii timp de 40 de ani.