Studiul, lansat la Cluj-Napoca zilele trecute de catre reprezentantii Fundatiei, releva faptul ca cei bogati (primariile cu un buget local mare) sunt cei care acceseaza fonduri europene si se dezvolta de pe urma acestora.
Daca mai bine de un sfert dintre primariile „bogate” au depus cel putin trei proiecte, doar 5-8% dintre primariile cu venituri reduse au facut acest lucru. Din acest punct de vedere exista diferente nu doar intre regiuni cat si in interiorul lor, sau in interiorul judetelor. Cele mai vitregite sunt comunele cu populatii de aproximativ 2.000 de locuitori sau mai mici.
La nivelul Clujului, dintre cele 80 de localitati (cinci municipii, un oras si 74 de comune), doar noua nu au depus niciun proiect in perioada 2007-2009, dar situatia pare sa se fi imbunatatit intre timp.
Ce obstacole intalnesc primarii
Comuna Vad apare in studiul Soros ca neavand niciun proiect depus pentru fonduri structurale in perioada 2007-2009. Cu toate acestea, primarul spune ca ar fi fost unul.
„Am depus cateva proiecte in ultima perioada. Am depus putine pentru ca stiam ca oricum le vom pierde, ca nu vom fi eligibili, ca nu indeplinim unele conditii. Nu ne-am permis sa cheltuim, astfel, bani pe avize si studii”, spune primarul din Vad, David Prunean.
Potrivit acestuia, comuna se afla la o distanta mare de orase, fiind oarecum izolata, „departe de investitori”, iar satele sunt „imprastiate” pe 77 de kilometri patrati.
„Este foarte greu sa administrezi localitatea, din cauza pozitionarii geografice. Suntem o localitate «saraca», potrivit catalogarilor oficiale”, adauga edilul.
La Vad se ocupa de proiectele europene „un baiat care se pricepe”, iar „mai multi colegi si colege lucreaza la aceste proiecte atunci cand este cazul”. Vadul are aproximativ 2.100 de locuitori si este alcatuit din sapte sate. Se intinde pe 77 kilometri patrati si are o densitate de 28 locuitori pe kilometru patrat. Spre comparatie, Cluj-Napoca are o densitate de 1.872 pe kilometru patrat.
La comunele mari, alte probleme
La Savadisla, o comuna destul de aproape de Cluj-Napoca, exista probleme asemanatoare, chiar daca lucrurile stau diferit. Proiecte se scriu multe, insa putine sunt aprobate.
„Nu ni-i greu sa scriem proiectele, greu e sa le castigam. Pentru ca punctajul care se da pe diverse criterii nu ne ajuta deloc. Facem foarte multe hartii, dam banii pe tot soiul de studii si in marea majoritate a cazurilor nu castigam.
Foarte putine dintre proiectele pe care le-am depus au fost castigate. Am pierdut la punctaj si pentru ca nu am fost destul de saraci”, a spus primarul Savadislei, Andrei Gebe Tamas. Primaria Savadisla are un angajat care de patru ani incoace se ocupa de proiectele europene si si-a pus la punct o strategie de dezvoltare a localitatii. in cele sase sate din comuna locuiesc aproximativ 5.000 de oameni, pe o suprafata de 52 de kilometri patrati.
Profilul primariei care nu depune proiecte
– Are numeroase cheltuieli de capital
– Este in special din mediul rural
– Nu are o strategie de dezvoltare locala.
– Nu are angajati care au fost la traininguri pe subiectul fondurilor europene
– Are un nivel relativ scazut de informare legat de oportunitatile de finantare