Cu doar 5% fonduri cheltuite din cele peste 20 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeana ni le-a pus la dispozitie incepand cu anul 2007, Romania se afla pe ultimul loc in UE intr-un clasament al absorbtiei de bani europeni. Afirmatia apartine Aurei Raducu, directoarea Directiei Generale de Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene, care a participat la finele saptamanii trecute la conferinta „Finantarea sustenabila a sistemelor de sanatate”.
Mai avem doar doi ani
Aceste fonduri structurale si de coeziune sunt nerambursabile si reprezinta ajutorul pe care UE l-a dat Romaniei pana in 2015, pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu si lung a economiei si societatii. Banii ne-au fost oferiti pentru diverse scopuri si domenii, de la constructii de drumuri si reparari de nave de pescuit pana la modernizare de scoli si spitale sau creare de noi locuri de munca.
Practic, pentru aceste fonduri mai pot fi depuse proiecte doar pana in 2013, deci mai avem doar doi ani la dispozitie. intre 2013 si 2015 se mai pot face insa plati pe proiectele deja aprobate.
Directoarea din CE a impartit banii ramasi de absorbit la termenul-limita si i-a iesit o medie zilnica zdrobitoare: „Ar trebui sa cheltuim cel putin cate 15 milioane de euro zilnic, inclusiv sambata si duminica, ca sa putem sa-i acoperim la timp”.
Nu mai putem sa cerem alti bani
Pasivitatea fata de banii europeni are doua taisuri. „Necheltuirea acestor bani nu are doar un impact negativ asupra economiei, in sensul ca intarzie dezvoltarea acesteia, dar din toamna ne va fi si mai greu, vom avea nevoie de si mai multe argumente pentru a obtine mai departe alte fonduri europene daca nu dovedim ca putem sa beneficiem de cele date pana acum”, a declarat Aura Raducu.
Oficialul european a refuzat sa spuna cine sunt principalii vinovati pentru nepasarea fata de fondurile nerambursabile, dar a spus ca, „in principal, de la Guvern trebuie plecat, pentru ca Guvernul e principalul nostru partener”.
500 de milioane de euro pentru sanatate
Sanatatea nu a avut un program de finantare european specific. Insa solutia ar fi aceste fonduri structurale. Din cele 20 de miliarde de euro, in jur de 400 – 500 de milioane de euro ar putea merge la sanatate, a spus directoarea de la „politici regionale” din cadrul Comisiei Europene. si a exemplificat cum pot fi folositi banii.
„Avem in programe o componenta de spitale unde s-ar putea face investitii si unde deja s-au selectat 38 de institutii, care vor primi 170 de milioane de euro. Speram sa se contracteze intreaga suma, care ar putea ajuta circa 70 de spitale. Mai e un mixt social, cu turismul, unde s-ar putea depune proiecte pe turismul de sanatate. Sunt 100 de milioane de euro puse la dispozitie pentru achizitia de echipamente pentru situatii de urgenta si jumatate sunt in curs de cumparare”, a exemplificat Aura Raducu.
Bani pentru medicii de familie
Un alt domeniu de unde s-ar putea atrage bani pentru domeniul sanitar ar fi cel al intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM-uri).
„Sunt proiecte care pot primi pana la 200.000 de euro si aici s-ar incadra foarte bine medicii de familie. Nu e nevoie de nicio cofinantare”, a spus directoarea Comisiei.in incercarea de a-i ajuta cumva pe guvernantii romani, Comisia Europeana a facut o analiza asupra blocajelor in calea acestor fonduri.
„Evaluarea ne-a aratat ca avem inca insuficiente la nivelul legislatiei, ca ne lipsesc o strategie clara si o coordonare a tuturor institutiilor. Nici legislatia privind achizitiile publice nu a fost aliniata la timp cu cea europeana. In plus, sunt responsabilitati neclare privitoare la proiectele de investitii.
Uneori vedem cum primaria vine peste spital si incepe sa construiasca ceva care nu foloseste spitalului. Sau s-au cheltuit milioane de euro pe studii de fezabilitate si de prefazibilitate care n-au folosit nimanui”, spune oficialul european. Dintre cauzele blocarii, Aura Raducu a mai semnalat ca nu avem structuri de planificare si coordonare a investitiilor, iar responsabilitatile sunt impartite la prea multe persoane si institutii si, de fapt, nu exista niciun responsabil.
Ce trebuie facut
„Intai trebuie numiti factorii de decizie si apoi responsabilitatile. Din 2006 incercam sa aflam, de pilda, daca sanatatea este o prioritate nationala. Am cerut lista spitalelor regionale si nu ni s-a dat. Acum am cerut-o pe cea a spitalelor judetene. Proiectele care sunt depuse nu sunt niste proiecte propriu-zise, ci o lista de dorinte de genul: „imbunatateste”, „face”, „drege” Am primit un proiect din judetul Ilfov de 800 de pagini, doua erau doar pline cu cifre, nu pot fi aprobate astfel de proiecte”.
„Daca nu cheltuim banii, din toamna ne va fi si mai greu sa obtinem mai departe alte fonduri europene”, Aura Raducu, director in cadrul Comisiei Europene