Fenomenul s-a institutionalizat nu doar in mediul politic sau administrativ, nu numai in domeniul sanatatii ori in cel al invatamantului, ci si la nivelul mediului de afaceri.
Oamenii de afaceri ieseni cred ca acesta va fi combatut mai eficient abia dupa 1 ianuarie 2007, dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
Avand ramificatii viguroase in trecute, fenomenul coruptiei este astazi unul care s-a generalizat in societatea romaneasca, transformandu-se, efectiv, intr-o practica institutionala pe care o regasim nu doar in mediul politic sau administrativ, nu doar in domeniul sanatatii ori in cel al invatamantului, ci si la nivelul mediului de afaceri. in acest sens, coruptia pare sa fi devenit a doua natura a tranzitiei spre economia de piata.
Desi, ca multi alti cetateni, si oamenii de afaceri au trebuit sa treaca prin situatii in care au trebuit sa faca fata acestui fenomen, unii dintre acestia din urma se declara optimisti cu privire la disparitia sa, indicand chiar un termen, si anume cel care coincide cu anuntata data a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, 1 ianuarie 2007.
Motivul e dat insa nu de speranta ca statul roman va promova tehnici eficiente de combatere a fenomenului, ci ca acestea ne vor fi impuse de institutiile europene, acele institutii in care regula a fost intotdeauna parte a unei culturi contractuale, spre deosebire de domnia bunului-plac si de principiile „micii intelegeri”, generatoare de „bacsis”, „spaga” sau „pesches”, care au dominat si domina societatea romaneasca.
Desi diferentierile intre coruptia „mica” si coruptia „mare” par sa fi devenit o noua marota pentru politicieni si reprezentantii mediului administrativ, in incercarea acestora de a induce ideea scaderii impactului acestui fenomen, oamenii de afaceri indica in continuare „mita” drept principal obstacol in derularea onesta a activitatii lor.
„Nu am reusit sa evoluam. Suntem, ca oameni de afaceri, independenti politic, insa aceasta inseamna uneori ca nu avem o influenta prea mare asupra constructorilor. Ar trebui, usor, usor sa dispara si aceasta rasa a coruptilor. Sunt deformatii de moment. Odata cu intrarea in UE se vor modifica raporturile si sanctiunile vor fi mai mari”, a sustinut Clain Petru, director al SC Constructii Hidrotehnice SA. Speranta ca integrarea in Uniunea Europeana ar aduce multe imbunatatiri in toate domeniile este firul de care se agata acum romanii.
Realitatea ne arata insa ca, in continuare, ca atat cei care pretind, cat si cei care dau spaga ajuta, practic, acest tip de sistem bolnav sa se autoreproduca. Este vorba despre un sistem care merge mai departe, in ciuda eforturilor vadite ori doar de imagine depuse de autoritati, si care ii face pe unii oameni de afaceri sa creada ca singura solutie de combatere a acestui flagel va fi oferita de imperativele europene.
„Ma deranjeaza fenomenul coruptiei, pentru ca in cadrul unor licitatii competitia nu mai este aceeasi, daca unii ofera mita. Banii castigati usor nu se reproduc usor. Exista firme care, consider eu, au alte directii. Poate in 2007 vom scapa de coruptie. In ceea ce priveste fondurile pe care le vom primi de la Uniunea Europeana, daca cineva isi inchipuie ca-i vom pacali mult timp, se inseala. Se vor schimba regulile”, a declarat Gheorghe Plesu, director al TGH Investment SRL.
In viziunea lui Neculai Vitelaru, vicepresedinte al Consiliului National al intreprinderilor Mici si Mijlocii, coruptia rezulta, mai intai, din neaplicarea legilor.
Mai mult, chiar si cei familiarizati cu mediul administrativ, adica cel cu care oamenii de afaceri trebuie sa intre adeseori in contact pentru a-si putea derula activitatile, subliniaza ca exista in continuare o anumita toleranta a acestuia fata de fenomenul coruptiei, in conditiile in care nu s-a reusit inca un control eficient din partea statului, urmat de sanctiuni severe pentru cei care ii creeaza conditiile de posibilitate.
In opinia unui cunoscut om de afaceri din Iasi, Iulian Dascalu, patron al „Iulius Group”, cadrul de aparitie a fenomenului este cel al intersectiei dintre mediul administrativ si cel de afaceri. Dascalu a specificat ca solutia combaterii coruptiei trebuie sa vina din interior, iar nu dinspre institutiile europene: „Imperativele europene nu sunt facute pentru a combate coruptia de la noi din tara. Coruptia trebuie sa o combatem noi, prin fortele proprii. Oricum, este clar ca oamenii de afaceri care au dat spaga o data, vor da si a doua oara”.
Un alt afacerist cunoscut, Danut Prisecariu, detinator al mai multor hoteluri si centre comerciale, se arata mai optimist cu privire la fenomenul in cauza. „Lucrurile incep sa mearga pe un fagas bun, incepand sa dispara practicile de acest gen din mediul de afaceri. Noi, oamenii de afaceri, ar trebui sa combatem coruptia, neincurajand astfel de practici”, a explicat Prisecariu. Cu toate acestea, pare evident ca, dupa 16 ani in care pacientului bolnav care este „sistemul” maladia i s-a cronicizat, singura solutie ramane extirparea „cancerului” pe care, implicit la nivel economic, fenomenul coruptiei il presupune.