Dezinteresul si orgoliile consiliilor judetene, neprofesionalismul constructorilor si al firmelor de consultanta si, nu in ultimul rand, politizarea Consiliilor de Dezvoltare Regionala (CDR) au dus la intarzierea sau, si mai grav, la blocarea a numeroase proiecte de infrastructura cu finantare Phare.
Intarzierile inregistrate afecteaza in primul rand cetateanul si irita Bruxellesul, care trebuie sa suporte cheltuieli in plus.
Situatiile care duc la intarzierea finalizarii proiectelor de infrastructura sunt la granita absurdului. Catalin Surdeanu, consilier la Directia Monitorizare si Proiecte din cadrul Ministerului Integrarii, se ia cu mainile de cap si injura marunt printre dinti cand eliberarea unei autorizatii de taiere a plopilor si nucilor uscati treneaza zece luni, cand maicuta de la Agapia, a carei casa este refacuta din bani comunitari, refuza cu indarjire sa primeasca „banii murdari de la Phare”, cand un teren calificat de experti „drept liber de sarcini” se dovedeste, in mijlocul lucrarilor, a fi traversat de o retea stufoasa de tevi si conducte de apa sau de gaz.
Surdeanu isi aminteste de momentul in care muncitorii au sectionat cu excavatorul un fir, care nu aparea in Cartea tehnica. MIE a facut demersuri la diverse autoritati sa vada cui ii apartine firul neautorizat. „Dupa cateva zile cand deja abandonasem orice speranta de a gasi proprietarul a venit un tip de la SRI, care a spus ca firul le apartine”. Drumul a trebuit deviat. Vehiculele cumparate pentru proiect raman dupa finalizarea acestuia beneficiarului (Consiliul judetean).
In acest context, solicitarea vreunui primar de a schimba „o masina 4X4” destinata muncii de teren, verificarii conductelor in zone accidentate, cu patru Loganuri bune pentru parcul auto al primariei nu este deloc surprinzatoare. La trainingurile acordate beneficiarilor locali ai proiectelor de infrastructura, primele intrebari sunt „unde ne cazam si care este diurna”, povesteste consilierul din cadrul MIE. De cele mai multe ori la aceste traininguri au fost trimise de CJ persoanele care nu sunt nici interesate, nici implicate in proiecte, precum secretarele ori vreun politician local.
Unul dintre celebrele proiecte Phare pe infrastructura de transport, care risca sa fie blocat in curand, este reabilitarea drumului judetean 607C pe traseul Ilvovita-Bahna-Ciresu-Marga, judetul Mehedinti. Numai obtinerea autorizatiei de extragere a balastului din raul Bahna, necesar lucrarii, a durat noua luni de zile.
Constructorul a fost pasat de la Apele Romane la Parcul National Portile de Fier si inapoi, niciuna dintre cele doua autoritati nestiind clar care ii sunt atributiile. O lacuna in proiect care a dus la alte intarzieri o constituie si studiul geotehnic facut de beneficiarul local inainte de inceperea lucrarilor. Studiul arata ca versantul pe langa care se construieste drumul este dintr-o roca destul de rezistenta, ce permite excavarea muntelui. Alunecarile de teren din primavara acestuia an au demonstrat insa contrariul, ducand la sistarea lucrarilor. De pe urma alunecarilor de teren profita constructorul grec, care trage de timp, invocand pericolul la care sunt expusi muncitorii sai in zona predispusa la alunecari de teren. Fapt care ii foloseste si ca pretext pentru prelungirea contractului, deci si pentru castigul unei noi sume de bani europeni. Singura solutie ca lucrarile sa continue este terasarea versantului prabusit. Potrivit unui studiu comandat de Ministerul Integrarii, in calitatea de autoritate de implementare si de contractant al programului Phare, terasarea ar costa de circa patru ori mai mult decat valoarea totala a reabilitarii drumului (circa 17,7 milioane de euro).
Nici proiectele Phare de Cooperare transfrontaliera nu sunt lipsite de culoare, mai ales ca ele presupun implicarea unor autoritati din tari diferite.
In general, proiectele transfrontaliere trebuie sa aiba ca finalitate fie promovarea dezvoltarii economice si sociale in zonele de granita, fie proiecte comune in materie de protectie a mediului ori de imbunatatire a infrastructurii de transport.
Daca in cazul proiectelor impreuna cu Moldova problemele de cooperare pot fi rezumate la nivel diplomatic, in cazul proiectelor cu Bulgaria ele tin strict de organizare.
Cazul punctului de trecere a frontierei Calarasi-Silistra (Bulgaria) este demn de o saga. Proiectul Phare 2001-2003 presupunea achizitionarea unui ferryboat de fiecare dintre parti, construirea de cladiri si a doua rampe de acostare a ambarcatiunilor, explica Daniela Dumitrescu de la Directia Cooperare Transfrontaliera Phare din MIE.
Comisia Europeana se intreaba intre timp cand vor fi angajati vamesii si politistii de frontiera. Proiectul este insa, practic, sistat pentru ca Bulgaria nu a construit rampa de acostare a ferryboatului la Silistra si nici nu a cumparat ambarcatiunea.