Modelul potrivit caruia firmele straine din domeniul constructiilor de drumuri vin in Romania doar cu laptopul, castigand licitatii de milioane de euro, pentru ca apoi sa subcontracteze lucrarile firmelor autohtone se pare ca functioneaza si in domeniul masuratorilor cadastrale, topografie si geodezie.
Astfel, strainii nu fac altceva decat sa indeplineasca rolul unui soi de paravan, dar obtin un castig substantial, din valoarea lucrarii. Statul roman pierde insa la capitolul taxe si impozite pe profit. Sectorul cadastral se dovedeste o vaca buna de muls, fondurile vehiculate in ultima vreme ajungand la valori fabuloase. De exemplu, pentru programul de identificare a parcelelor agricole, Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) a alocat un buget de aproximativ 2,3 milioane euro, suma impartita intre patru firme.
Intregul teritoriu al tarii a fost divizat in patru loturi, pentru urgentarea procesului de identificare a parcelelor. Loturile respecta, in mare, regiunile geografice ale tarii, respectiv Lotul 1 (Moldova), Lotul 2 (Muntenia, Oltenia si Dobrogea), Lotul 3, Banatul si Lotul 4, Transilvania.
Cele patru firme care asigura digitizarea sunt: Lotul 1 – Estereofoto Geoengenharia SA (Portugalia), Lotul 2 – Geodis Brno SRO (Cehia), Lotul 3 – Gauss SRL (Romania) si Lotul 4 – Pasco Corporation (Japonia). Evident, aceste firme au subcontractat lucrarile unor firme autohtone, lucrarile fiind executate de romani. Astfel, subcontractorii celor patru firme mentionate sunt: Lotul 1 – Cornel&Cornel Topoexim, Lotul 2 – Cartotop, Lotul 3 – Geotop si Geosurvey (care apar ca asociate in mai multe afaceri din domeniu), Lotul 4 – Toptcon si Intergis. De fapt, specialistii de la aceste companii au rolul de a prelua ortofotoplanurile comandate de Agentia de Cadastru si le transforma in harti digitizate, pe care ulterior taranii trebuie sa isi identifice parcelele, pentru a putea primi subventii dupa aderare.
Reprezentantii firmelor autohtone se plang ca nu pot participa la astfel de licitatii „banoase” din cauza conditiilor prohibitive de selectie. „Pentru a putea participa la licitatie era nevoie ca firma sa aiba o cifra de afaceri de minimum 3 milioane de euro, in ultimii trei ani. Sunt si alte conditii „grele” in ceea ce priveste experienta in proiecte similare. Or, la noi o asemenea activitate, la acest nivel, se face in premiera. O alta conditie se refera la faptul ca, pentru a putea participa la licitatia organizata de APIA, firmele trebuia sa fi avut un contract in valoare de minimum un milion de euro. Iar la noi mai greu…”, ne-a declarat Balot Octavian, director Intergis Grup, care lucreaza ca subcontractor cu compania japoneza Pasco Corporation.
Reprezentantii firmelor romanesti care lucreaza ca subcontractori recunosc faptul ca strainii vin doar cu banii. „Tot romanii fac treaba. Firma straina a venit doar cu unul-doi sefi si cu banii. Este suficient. Ei ne manageriaza financiar si ne verifica lucrarile, din cand in cand. Si fac plata. Oricum, ei s-au bazat pe noi inca de la inceput ca vom efectua lucrarile. Important este si faptul ca firma straina a finantat inca de la inceput activitatea noastra, am facut investitii, am dublat personalul pentru a putea lucra la acest proiect amplu pentru APIA”, a declarat directorul unei firme care face digitizarea si identificarea parcelelor agricole.
