Un studiu realizat anul trecut de Centrul de Informare Europeana Linz, Austria, a evidentiat faptul ca firmele nu acorda o importanta deosebita consultantilor nici ca factori de informare, nici ca elemente care le-ar putea creste succesul aplicatiei pentru finantare.
Studiul este relevant pentru gradul de informare a companiilor despre modul in care pot beneficia de finantare, pentru sursa din care obtin aceste informatii, dezvaluind totodata cateva din solutiile care ar putea imbunatati accesul companiilor la fondurile europene.
Mai mult de jumatate dintre companiile care au raspuns la intrebarile chestionarului nu au luat inca parte la nici un program U.E.
Romania se afla pe locul doi in ceea ce priveste neparticiparea companiilor la finantari UE, dupa Lituania, iar procentul companiilor care au participat la astfel de programe o plaseaza pe locul trei, dupa Polonia si Grecia.
Printre motivele neparticiparii oferite de companii, dificultatea unui astfel de demers si timpul consumat sunt mentionate pe primul loc, cu un procentaj doar cu cateva sutimi mai mare decat lipsa informatiilor. Le urmeaza lipsa resurselor de personal adecvate si nepotrivirea programelor cu specificul activitatii companiei. in ceea ce priveste sprijinul pentru a participa cu succes la astfel de probleme, asistenta prin intermediul unui consultant este mai putin importanta pentru companiile care au participat la studiu decat consilierul personal, trainingurile si informatiile in format electronic.
Dintre cei care au luat parte la programe ale Uniunii Europene, 42% au avut rolul de parteneri, 55%, de manageri de proiect si 3% de simpli participanti. Motivele sunt: suportul financiar, oportunitatea de colaborare internationala, dobandirea de know-how, atingerea altor piete. 75% au raspuns ca proiectul lor a avut succes, fiind admis pentru finantare.
Cei care au fost respinsi au declarat ca acest lucru s-a intamplat fie din cauza unei greseli in cadrul dosarului de participare (21,43%), din alte motive (17,86%), din cauza unor probleme cu partenerii sau pentru ca nu au fost in concordanta cu programele, obiectivele sau criteriile de selectie.
Participantii au aflat despre programele de finantare UE cautand pe Internet (22,36%), de la organismele europene de informare (19,92%) sau prin intermediul a diverse contacte persoanle. Consultantii sunt mentionati abia pe locul al saselea.
Printre cele mai frecvente probleme intampinate in cadrul aplicatiei se afla: obligatiile administrative si de raportare, aranjarea co-finantarii, redactarea proiectului, managementul de proiect, colaborarea cu partenerii.
Costurile aditionale aplicatiei in sine (plata consultantilor, cheltuielile de transport) s-au ridicat pentru 70% dintre cei implicati in astfel de programe la mai putin de 5000 de euro. Pentru 17% au fost intre 5000 si 15.000 de euro, iar pentru 13%, mai mult de 15.000 de euro.
De la data aprobarii finantarii si pana la primirea ultimei transe de bani a durat intre sase si 12 luni pentru 32%, mai mult de un an pentru 25% si mai putin de sase luni pentru 26%. Un procent important nu a oferit nici un raspuns. 70% dintre participanti au acoperit partea de cofinantare din propriile resurse. Restul au apelat la institutii financiare (18%), la programe nationale (10%) si la autoritatile locale (2%).
In final, se pare ca majoritatea companiilor au fost multumite de rezultat pentru ca 81% au afirmat ca ar fi interesate sa mai participe la programe finantate de Uniunea Europeana.
Cei nehotarati sau care au declarat ca nu vor mai participa au motivat prin faptul ca este un demers care ia foarte mult timp (54%), 27 % au spus ca este prea dificil, in timp ce restul au invocat probleme cu partenerii (14%) si lipsa resurselor (2%).