Conform Il Giornale, Fondurile structurale in valoare de 32 de miliarde de euro acordate Bucurestiului in ultimii sapte ani in sprijinul cresterii economice, crearii de locuri de munca si coeziunii economice vor sfarsi prin a finanta coruptia si birocratia, in lipsa unui control suficient.
Baierele pungii UE s-au deschis inca de la data istoricei aderari la UE, acel 1 ianuarie 2007 care face in prezent obiectul unor discutii si polemici privind extinderea spre Est.
A existat o clauza speciala: dintre aceste fonduri, cel putin 8,5 milioane de euro trebuie cheltuiti in fiecare zi, inclusiv sambata si duminica (conform regulamentelor publicate in Gazeta Oficiala a UE).
Aceste fonduri trebuie sa vizeze: agricultura si dezvoltarea rurala, cercetarea si dezvoltarea tehnologica, informatizarea societatii, transporturile, energia, protejarea mediului si prevenirea riscului, turismul, cultura, relansarea urbana si rurala, sprijinul pentru companii si intreprinzatori, accesul la locuri de munca stabile, includerea sociala si pentru persoanele dezavantajate, dezvoltarea capitalului uman, investitii in infrastructura sanitara si a educatiei, promovarea de parteneriate economice.
Nu exista subiect in Romania care sa nu merite o ampla relansare, fiind vorba de 14 sectoare care corespund tot atator rubrici de cheltuieli valabile pentru vechii cetateni si fondatori ai UE.
Toate acestea in conditiile in care Parlamentul European, Comisia si Consiliul au fost gata sa aloce 650 milioane de euro suplimentare intre 2007 si 2008 Romaniei si Bulgariei.
Conform explicatiilor comisarului european pentru programare financiara si buget, Dalia Grybauskaite, s-a urmarit ca ambele state sa aiba un bilant pozitiv in primii ani de dupa aderare.
Potrivit Il Giornale, pentru generosii administratori europeni, mai ramane o problema: starea de sanatate a aparatelor statale care se pregatesc sa repartizeze banii, 10 miliarde de euro dupa vertiginoasele planuri de extindere spre Est.
Il Giornale aminteste raportul Transparency International, conform caruia tocmai Romania ramane cea mai corupta tara din UE, a patra din Europa, la acelasi nivel cu Ghana.
De-a dreptul dramatica este si situatia partidelor politice, a Parlamentului si sistemului judiciar.
La un an dupa triumfala intrare in clubul european, numarul romanilor care au declarat ca sunt obligati sa plateasca mita a urcat de la 20% la 33%.
Mita priveste preponderent functionarea serviciilor sanitare, dar si administratia locala si chiar politia.
Numai un roman din trei crede ca fenomenul coruptiei se va putea reduce pe viitor, eventual datorita eforturilor in cadru comunitar, aminteste ziarul italian.
In luna iunie, Comisia Europeana lua act de progrese, dar preciza ca mai sunt multe de facut pentru reforma sistemului judiciar si combaterea coruptiei.
Ea a precizat ca executivul comunitar va continua sa monitorizeze si agricultura si utilizarea fondurilor, precum si securitatea alimentara si aeriana.
De la Bruxelles totul lasa sa se prefigureze o „congelare” a ajutoarelor. Lucru care s-a intamplat numai in cazul Bulgariei.