Municipiul vasluian a obtinut 18 milioane lei ca finantare europeana pentru centrul istoric si cultural al orasului. Cu 1.600 de monumente pe lista oficiala a Ministerului Culturii, Iasul nici macar nu a intocmit vreun proiect de acest tip. La CRESC, banii UE stau si asteapta. La Iasi, discursurile autoritatilor locale se opresc la declaratii de bune intentii.
Sintagma „Iasul, capitala culturala” pare din nou sa fi ramas o simpla vorba in vant. Dupa modul in care autoritatile se intereseaza de refacerea monumentelor istorice, se poate spune ca municipiul Barlad ar putea fi redenumit „capitala culturala a Moldovei”.
Pana in prezent, Iasul nu a obtinut nici un euro din fondurile comunitare pentru restaurarea patrimoniului cultural, desi ne aflam pe locul al doilea in tara, dupa Bucuresti, in ceea ce priveste numarul monumentelor istorice recunoscute de Ministerul Culturii si Cultelor.
„O sa evaluam posibilitatea”
De la inceputul anului, prin POR, axa 5.1, prin care se aloca bani europeni pentru „restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si modernizarea infrastructurii conexe” sunt disponibile fonduri nerambursabile de peste 38 de milioane de euro. Acesti bani europeni ar putea fi atrasi de administratia publica locala si centrala sau de institutii de cult. Desi Iasul ar avea cele mai multe motive sa-si refaca valorile culturale si sa le promoveze, se pare ca autoritatile nu sunt deloc interesate de posibilitatile oferite de aceste fonduri.
Atat reprezentantii Primariei Iasi, cat si cei ai Consiliului Judetean nu au decat idei. „O sa evaluam posibilitatea realizarii muzeului municipal prin intermediul surselor de finantare pe POR, axa 5.1. Acesta ar urma sa fie infiintat in cladirea de pe strada Zmeu, nr.3”, a precizat directorul executiv al Primariei, Cosmin Coman.
Cladirea, datata din 1800-1832, se afla in lista monumentelor istorice aprobata de Ministerul Culturii, ceea ce inseamna ca pentru restaurarea acesteia se putea pregati si pana acum un proiect prin care sa se obtina fonduri europene pentru restaurare.
Insa autoritatile iesene nu au facut nici un pas in a concretiza aceasta idee, pe masa lor neaflandu-se nici macar documentatia tehnica necesara demararii proiectului. Doar idei de proiecte pentru refacerea patrimoniului cultural au si reprezentantii CJ Iasi, desi la nivelul judetului sunt inregistrate peste 1.600 de monumente istorice.
Barladul a cistigat 18 milioane lei
Fara pretentiile culturale ale Iasului, Vasluiul a reusit sa ajunga cu un pas inaintea autoritatilor noastre locale. Astfel, la mijlocul acestui an, CJ Vaslui a primit aprobarea pentru demararea unui proiect privind „Reabilitarea centrului cultural istoric al municipiului Barlad”.
„Proiectul nostru este castigator, a fost aprobat prin Comitetul Regional de Evaluare Strategica si Corelare Nord-Est (CRESC). Speram ca pana la sfarsitul acestui an sa fie demarata licitatia pentru executia lucrarilor de restaurarea a Muzeului „Vasile Parvan” si a Teatrului „Victor Ion Popa” si renovarea infrastructurii tehnico-edilitare din centrul municipiului Barlad. Cu aceste fonduri intentionam sa amenajam si parcul din fata institutiilor de cultura”, a precizat vicepresedintele CJ Vaslui, Corneliu Bichinet. Valoarea proiectului este de peste 18 milioane de lei (circa 5 milioane euro), iar CJ Vaslui si consiliul local Barlad vor contribui cu aproximativ 3 milioane de lei.
Valoarea unui proiect de restaurare a patrimoniului cultural, care ar putea atrage fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana si Guvern de pana la 98%, ar trebui sa fie intre 1,7 milioane de lei si 83 de milioane de lei. Practic, autoritatile publice pot reface cu bani europeni monumentele incluse pe lista patrimoniului UNESCO, cele care fac parte din patrimoniul cultural national sau din cel local pentru care nu s-au mai alocat bani in ultimii cinci ani.
Pana in prezent, la nivelul Regiunii Nord-Est doar autoritatile publice din Vaslui au primit aprobarea pentru a derula un asemenea proiect. „Este adevarat ca avem mai putine solicitari pe aceasta axa a POR (n.r. 5.1.) privind patrimoniul cultural si asta din cauza ca aceste proiecte care vizeaza refacerea monumentelor din patrimoniul cultural au reguli mai speciale. Proiectarea si avizarea sunt mai aparte, mai pretentioase”, a precizat Constantin Apostol, directorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est (ADRNE), institutie la care se depun proiectele care ar putea beneficia de finantare europena prin POR.