Teodora Gheorghevici – cronica de conferinta: “Fondurile europene, absorbtia si impulsul necesar. Cum conectam Romania, in anul centenar?”

pexels-photo-296883.jpeg

Pe data de 29.01.2018 am participat la conferinta organizata la sediul BNR, cu titlul Fondurile europene, absorbtia si impulsul necesar. Cum conectam Romania, in anul centenar?

Conferinta a fost deschisa de dl. Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. Acesta a declarat ca, desi situatia nu este cea dorita, este preferabila o crestere lenta, dar sustenabila si ca nu trebuie sa ne gandim strict la cresterea veniturilor, deoarece nu se poate sari peste etape. A prezentat cateva date, nu toate actualizate, multe din 2016. Recunoaste ca in Romania exista saracie cronica si nu exista infrastructura si afirma ca fondurile europene nu au contribuit la diminuarea saraciei si la realizarea infrastructurii. Pacat, deoarece el insusi si generatia lui si-au pus mari sperante in aderarea la UE, insa… Nu mentioneaza deloc implicarea pe care ar trebui sa o aiba autoritatile, insa afirma ca esentiale sunt investitiile private. In final, a intrebat auditoriul: de ce ne poticnim?
Comentariu personal: ???

La obiect, a continuat doamna Corina Cretu, comisar european. Acum o suta de ani, statul roman si-a exprimat aderarea la principiile egalitatii si democratiei. Exact acest lucru trebuie realizat atat la nivel de tara, cat si la nivel UE. Cea mai importanta este solidaritatea in ceea ce priveste finantarile UE. Am pierdut foarte mult pentru ca nu am fost parte a UE de la fondarea acesteia si nu mai este timp de pierdut. Autoritatile trebuie sa faca ordine in instrumentele structurale si sa simplifice tot. Realizarea bugetului de tara trebuie sa porneasca de la necesitatile populatiei.

Din PIB-ul celor 27 state membre, 1,1% ajunge la bugetul UE. Din aceasta suma se construiesc finantarile din fonduri nerambursabile. Desi pare mult, nu este suficient, baza trebuind sa fie largita. In acest sens, a fost lansata o consultare publica fondurile europene. Astfel, intre 10 ianuarie si 8 martie 2018, toti cetatenii UE pot accesa pagina
https://ec.europa.eu/info/consultations/public-consultation-eu-funds-area-cohesion_en
pentru a trimite propuneri privind Cadrul financiar multianual de dupa 2020, printr-un chestionar pe care il putem descarca, completa (in nume propriu sau in numele unei organizatii) si trimite.

Eu una am completat chestionarul si am trimis urmatoarea propunere: Realizarea unei prevederi legislative (includerea intr-o directiva UE), cu obligativitatea tuturor statelor membre de a o pune practica, cu urmatorul cuprins: Autoritaţile nationale cu competenţe in gestionarea fondurilor europene au obligatia de a aplica principiului bunei gestiuni financiare in conformitate cu principiile economiei, eficientei si eficacitatii. Principiul economiei prevede ca resursele utilizate de institutie pentru desfasurarea activitatilor sale sa fie puse la dispozitie in timp util, in cantitatea si la calitatea adecvate si la cel mai bun pret. Principiul eficientei vizeaza cel mai bun raport intre resursele utilizate si rezultatele obtinute. Principiul eficacitatii vizeaza indeplinirea obiectivelor specifice stabilite si obtinerea rezultatelor scontate. Nerespectarea principiului bunei gestiuni financiare este considerata frauda.

Dna. comisar afirma ca, in ciuda unor voci, Europa are nevoie de mai multa coeziune, nu de mai putina. Capacitatea administrativa scazuta a autoritatilor romane impiedica dezvoltarea. Trebuie eliminate toate piedicile birocratice, suprareglementarile la nivel national si local. Dna. comisar promoveaqza simplificarea totala, un singur set de reguli pentru toate fondurile, concordanta intre fondurile structurale si FEADR. Autoritatile nationale sunt principalele responsabile atunci cand vine vorba de implementare. Implicarea lor in implementarea proiectelor (chiar si a proiectelor fazate) este mult prea lenta. Dna. comisar ne acorda tot sprijinul, dar autoritatile trebuie sa accelereze ritmul, pentru a evita dezangajarea unor fonduri. In paralel cu aprecierile pe care le transmite autoritatilor romane, le semnaleaza si pericolele care duc la dezangajare. Autortiatile trebuie sa inteleaga ca oamenii trebuie sa simta cu adevarat ca fondurile UE ii ajuta.

Interventia doamnei comisar este urmata de prima masa rotunda din cadrul conferintei.

La inceput, a luat cuvantul dl. Adrian Moraru – Institutul de Politici Publice. In ciuda obiectului de activitate, institutul nu are un dialog cu autoritatile. Dansul gaseste paradoxala salarizarea functionarilor care se ocupa de gestionarea fondurilor. In prezent, 75% din banii cheltuiti de Romania in materie de fonduri sunt din fonduri nationale, doar 25% sunt bani alocati fondurilor europene. Dar functionarii MFE au un regim special, cu salarii mult mai mari decat ale functionarilor care gestioneaza fondurile nationale. De ce?

Polonezii au aceleasi reguli si pentru fondurile natinoale si pentru fondurile europene, nu merg pe doua sisteme distincte. Daca vedem ca autoritatile de management sunt atat de ineficiente, de ce nu desemnam consortii private in calitate de autoritati de management, ca in SUA? Angajatii acestor consortii sunt platiti in functie de eficienta.
O alta problema este ca ANRMAP si MFE nu se pun de acord in ceea ce priveste regulile privind achizitiile publice… Oare MFE nu este la curent cu faptul ca Romania are o legislatie in domeniul achizitiilor publice, valabila pentru toata lumea?.

Un alt aspect este ca autoritatile nu inteleg ca au o contribuitie de aproximativ 15% in cofinantarea proiectelor din fonduri UE. Insa, din ziua 1 de implementare a unui proiect, aceleasi autoritati taxeaza munca si recupereaza de mai multe ori banii pe care ii investesc!

A urmat dl. Ionutu Simion – Pricewaterhousecoopers (PWC). Dumnealui prezinta cifre actualizate si demonteaza afirmatiile domnului Isarescu. Astfel, in exercitiul financiar anterior, pentru un euro trimis la bugetul UE, Romania a primit inapoi 3,5 euro. Cum am beneficiat cu adevarat de acesti bani este alta discutie. Pe exercitiul anterior, Romania are o rata de absorbtie de 90,4%, in timp ce media UE este de 94%. Si aici ne situam pe ultimul loc in UE. Iar acum, dupa patru ani finalizati din exercitiul 2014-2020, gradul absorbtiei este de 6,4%.

PWC considera ca factorii care ingreuneaza obtinerea unei situatii mai bune sunt:

1. capacitatea administrativa redusa
2. lipsa investitiilor in infrastructura
3. neindeplinirea tuturor conditionalitatilor ex-ante
4. suntem pe ultimul loc in UE la digitalizare, in conditiile in care IT-ul romanesc contribuie cu peste 5% la PIB-ul national.
5. ar trebuie sa avem o banca de dezvoltare nationala, care sa sustina eforturile de finantare a proiectelor din fonduri UE
6. in achizitii, criteriul pretul cel mai scazut este un dezastru.

Dansul are o parere diferita fata de dl. Isarescu, afirmand ca nu este vorba doar de investitii din partea firmelor, ci si de investitii publice!

A continuat dna. Andreea Paul – INACO (Initiativa pentru Competitivitate). Dansa vine cu date din 28 ianuarie 2018 si spune ca exista state cu rata de absorbtie de 100%, cum ar fi Grecia, Luxemburg si Danemarca. Noi am pierdut 3 miliarde de euro in exercitiul anterior, din cauza incompetentei autoritatilor. In prezent, suntem pe locul 19 in ceea ce priveste aceasta rata, defalcarea pe programe operationale fiind urmatoarea:

  • POCU – 0%. Acest procent ne da in urma cu 9 pozitii in topul mondial al competitivitatii. Astfel, suntem pe locul 6 in topul rusinii, adica pe locul 132 in lume din 137 tari analizate in materie de competitivitate.
  • POR – 0,37%
  • POCA – 3,74%
  • POC – 4,45%
  • POIM – 9,11%
  • POAT – 20,96%
  • PO Initiativa pentru IMM-uri – 83%.

Beneficiul net per locuitor din fonduri UE este de 1484 euro.
Pentru 2020-2027, autoritatile romane trebuie sa pregateasca deja programele operationale.

In mai 2018 se negociaza viitorul buget UE, pe baza rezultatelor fiecarei tari.

Incepand cu exercitiul urmator, la nivel de tara, CE nu ne va mai rambursa in functie de cheltuieli, ci in functie de indeplinirea indicatorilor de tara.
Tot de exercitiul urmator, CE nu mai vrea sa analizeze tone de documente, ci vor deconta in proportie de 50% pe baza de costuri simplificate.

Statele membre vor continua sa primeasca fonduri, dar va trebui sa le distribuie prin mecanisme financiare. Acestea ar trebui deja sa existe si sa fie testate. Insa in Romania ele nu exista, deci vom continua sa pierdem fonduri. O banca de dezvoltare la nivel national poate localiza, adapta, dezvolta aceste instrumente si poate furniza prefinantare, chiar si pentru marile proiecte. O tara care are o banca de dezvoltare functionala este Polonia.

Un alt aspect este ca administratia publica trebuie sa fie stabila.

Dl. Ionut Ciurea de la asociatia Pro-Infrastructura a vorbit despre blocaje in absorbtia fondurilor in infrastructura rutiera. Doar pentru documentatia de mediu trebuie facute 700-800 pagini. Si este nevoie sa se termine cu termenele de raspuns ale autoritatilor de 30 de zile.

In cadrul celui de-al doilea panel, doamna Mirela Iovu a prezentat implicarea CEC Bank in cofinantare si consultanta in accesarea fondurilor UE. Pe exercitiul anterior, aportul CEC Bank la absorbtia fondurilor este de 12%. CEC Bank are 48 de birouri judetene care furnizeaza consiliere gratuita IMM-urilor pentru accesare fonduri UE si guvernamentale.

Dl. Dan Hulea de la Societatea Ornitologica Romana propune informatizarea Trezoreriei. Dansul spune ca pe Mysmis ar trebui sa apara cu amanunte concrete stadiul procesarii cererilor din cadrul proiectelor: in ce stadiu de lucru la autoritati se afla cererea de prefinantare / rambursare / plata?

Dl. Anatol Oprea de la TDI Partners ne impartaseste faptul ca dumnealor sunt beneficiari de proiecte din POC. Evaluarea proiectelor: 1 an. Contractarea lor: 6 luni. Mysmis: dezastru. Reguli modificate in timpul jocului. Pentru prefinantare au trebuit sa vina cu scrisoare de garantare. Desi au experienta in implementarea proiectelor, datorita cerintelor aberante, le-a luat O LUNA de zile sa realizeze o cerere de rambursare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.