Vidul cuantic

Legi cunoscute de-acum, legi bazate pe transferul si transformarea energiei, descriu cum toate lucrurile existente sunt generate de vidul cuantic. Ele recunosc existenta unui factor cauzal, care nu e nici materie, nici energie, ci e informatie, factor real si obiectiv, care creeaza universuri si guverneaza evolutia elementelor lor de baza in sisteme complexe.

Incepand cu neoclasicii si continuatorii lor s-a produs tentativa de a face din economie o stiinta naturala, formalizand-o excesiv. Numai ca cercetatorii respectivi au devenit mai preocupati de rezolvarea sistemelor lor econometrice si mai putin de interpretarea rezultatelor, de semnificatia lor. Insa adevaratele spirite stiintifice nu procedeaza astfel.

Studiul sistemelor economice ne-a oferit posibilitatea cautarii unei viziuni holiste, pline de semnificatii asupra economiei si a lumii in general. Aceasta viziune nu se limiteaza doar la domeniul stiintei. Veche precum civilizatia, ea este fundamentala pentru mintea omeneasca. Ea ne ofera un chip al progresului spiritual.

Odata cu dezvoltarea rationalismului, s-a produs o schisma profunda in interiorul civilizatiei occidentale. Istoricul civilizatiilor Richard Tarnas vorbea despre doua chipuri ale acesteia: unul al progresului, celalalt al decaderii. S-a produs o schisma profunda intre omenire si restul realitatii, de unde dezastrul ecologic, deruta morala si golul spiritual de astazi.

Din fericire, insa, noile cercetari din fizica, biologie si psihologie recunosc faptul ca viata si mintea sunt elemente integrante ale lumii si nu produse derivate, ca traim intr-un ocean de informatie. Astfel ar trebui intelese lucrurile si in domeniul economic, pentru ca universul economic sa nu sfarseasca in ruina.

Cum spunea Ervin Laszlo, „In-formatia pune in legatura toate lucrurile din univers, atat atomii, cat si galaxiile, atat organismele cat si mintile. Aceasta descoperire transforma conceptul fragmentat de lume din stiintele ortodoxe intr-o viziune integrala, holistica, asupra lumii. Ea deschide calea spre elaborarea unei teorii care a fost mult discutata, insa care, pana in prezent, nu a fost desavirsita cu adevarat: o teorie integrala nu doar a unei clase de lucruri, ci a tuturor claselor – o teorie integrala a tuturor lucrurilor” (in Stiinta si cimpul akashic. O teorie integrala a tuturor lucrurilor, Bucuresti, Ed. Pro Editura si Tipografie, 2009, p. 11).

Asadar, la nivelul de varf al stiintelor situatia se schimba. Tot mai multi cercetatori cauta o imagine mai unitara, mai integrata asupra lumii si vietii. Fizicienii lucreaza intens la crearea „marii teorii unificate”, care sa reuneasca toate campurile si fortele fundamentale din natura intr-o singura teorie logica si coerenta.

De fapt, ei cauta originile comune ale acestor forte. Ele exista, dar ei nu le vad inca. Acesti cercetatori nadajduiesc sa ajunga la ceea ce Einstein numea odinioara „catirea gindurilor lui Dumnezeu”. Or, asta ma tem ca nu e posibil doar pe calea stiintei rationale.

Ken Wilber, in A Theory of Everithing, vorbeste si el despre o astfel de viziune integrala, sistemica, viziune pe care o descrie prin evolutia culturii si a constiintei, dar nu o formuleaza. Astfel incat ea ramane in continuare sa fie creata. Si poate fi creata.

Folosind teoriile existente referitoare la campuri, corzi si particule, putem idendifica elementul fundamental care le genereaza, fara sa fie afectat de ele. Acest element fundamental este vidul cuantic sau „vidul perfect” (Lao Tzi), un ocean de energie si informatie, este „punctul zero” despre care vorbea Charles Seife (in lucrarea Zero. Biografia unei idei periculoase, Humanitas Bucuresti, 2007).

Legi cunoscute de-acum, legi bazate pe transferul si transformarea energiei, descriu cum toate lucrurile existente sunt generate de vidul cuantic. Ele recunosc existenta unui factor cauzal, care nu e nici materie, nici energie, ci e informatie, factor real si obiectiv, care creeaza universuri si guverneaza evolutia elementelor lor de baza in sisteme complexe.

Informatia aceasta nu este un artefact uman, ea este prezenta pretutindeni, indiferent de vointa si actiunea noastra, pe care insa le inregistreaza, fiind un factor fundamental in evolutia realitatii.

Stiinta este astfel condusa spre o noua paradigma. „Anomaliile”, misterele pe care actuala paradigma nu le poate explica imping lucrurile intr-acolo, devin motoarele acestei cautari. Oamenii de stiinta investigheaza noi moduri de abordare, „fabuleaza” stiintific si produc idei noi si concepte-cheie care conduc spre o noua paradigma.

De fapt, conduc spre o realitate pe care marii mistici si intelepti o cunosteau inca din Antichitate, si anume existenta unui cimp cosmic ce leaga totul la un nivel profund, un cimp care conserva si transmite informatia. Fizica cuantica ii recunoaste acum existenta, ca o mare subtila de energii fluctuante din care apare totul: atomi, galaxii, fiinte si constiinte.

Acest camp armonic detine toata informatia posibila, el este memoria eterna a Universului. Potrivit filosofului William James, „suntem asemenea insulelor din mare, despartite la suprafata, dar legate prin fundul marii”.

Stiinta economica nu poate ramine in afara acestor preocupari. De aceea si straduinta mea de a oferi o perspectiva sinoptica, multidimensionala asupra realitatii sistemelor economice si a necesarei lor corelari cu „totul unitar”.

Caci, asa cum spunea Noah Sealth, „Totul se gaseste in interconexiune, precum sangele care uneste membrii unei familii. Nu omul este cel care a tesut valul vietii prin propriul sau efort, ci el este doar un simplu fir al acestui val, o ita. Ceea ce face omul cu tesatura aceasta a vietii reprezinta un mod de comportare fata de el insusI” (preluat din Dokusho Villalba, Zen, Calea catre A FI in era globalizarii, Ed. Elena Francisc Publishing, Bucuresti, 2009, p. 141).