VOLUNTARIATA – Primadona manelismului liric din opera de 2.99 parale a lui MaimultVerdi*

Anul european al creativităţii şi inovării s-a topit în ceaţa crizei şi credul de angajat ce mi-s, n-am putut face pasul decisiv în 2010 fără nişte angajamente tradiţionale, comerciale aproape – vraja proximităţii Valentine mă acaparează discret se pare. Aşadar mi-am jurat în barbă să vin cu ceva graţios, inovativo-creativ, la început de an, compensând pe undeva consultanţa managerială cazonă, mărginită şi frustrată pe care mă tot strădui s-o administrez în jur, cu definite joy, de altfel, inclusiv sectorului atât de non-profit. Fiat lux şi o muză rujată european planează elegant din eterul tele-mass-media, fâlfâind soluţia tocurilor lungi ce nu mai suportă nişte flinte autohtone scurte în viziune.
Carevasăzică românii nu s-ar prea înghesui într-ale voluntariatului – tabu de cea mai largă inspiraţie europeană … donc. Sigur, o iniţiativă de promovare a acţiunilor Bruxelles-ului este binevenită – anul 2011 fiind declarat Anul European al Voluntariatului – dar metoda, modelul şi façonul mă sidereză un pic de ceafă.
Pe fundal imagistic strasburgian cu rol evident de model civilizator, aflu înmărmurit de ruşine că numa’ fo 2, 3, 4 jdemii de românaşi servesc anual sub flamura sfânta a voluntariatului, procent infirm de populaţie dezabuzată la nesimţire, trăgând în jos şi gogoloaiele statistice generale, continentale. Mă iau cu mânurile toate de cap şi încerc să cuget, spăşit dar consistent în consternarea mea. Şi iată ce mi-am zis:
1. La o numărătoare nesăbuită, în România se lăfăie nişte milioane bune de voluntari pe viaţă, talibanici chiar în fervoarea cu care îşi donează lunar lefurile grase unor amărâte de multinaţionale care îi ţin în puf de alimente, medicamente, energie, şi chiar băutură şi tiutiun. Dechilin (ard.), se mai răsfoiesc câteva milioane de extremişti prin agricultură, care iarăşi de când se ştiu, muncesc pământul şi animalele şi pe ei într-o veselie non-profit admirabilă sau detestabilă, în funcţie de cum bate vântul – the Wind of Change, of course.
2. Comparaţiile cu Vestul performant şi în voluntariat ca mentalitate şi implicare sunt pertinente hăis-cea, dacă ne uităm lejer peste umăr la nişte zeci de ani de autostrăzi, huzur bugetar personal, calitate generală a vieţii. În România mai ‚Răsună Valea’ pe la urechi pensionare şi acum, iar munca patriotică nu-i doar o vorbă-n vântul trecut fără urmă. Ne bucurăm de o lungă tradiţie în voluntariatul forţat, asezonat cu frecatul mentei şi irosirea vieţii pe ogoare, stadioane şi-n uzine. Dar iată, voluntariatul veritabil ne revendică acum pentru propăşirea pe noi culmi ale împlinirii umane, căci tot ceea ce nu ne omoară, ne întăreşte, cum zicea un filozof german năzuros, şi de altfel se ştie ‚Arbeit macht frei …’ Heil Sictir!
Exemplele zdrobitoare cu americani şi engleji care se rup în figuri la labele parfumate ale zeului Voluntariat sunt naturally disputable. Când te hotărăşti să-i foloseşti ca bau-bau ideologic nu strică să fi îndurat privilegiul aparte de a trăi, munci, make a living chiar în societatea britanică, par exemple, şi nu între două avioane, ci întins pe câţiva ani de lumină iluministă.
Tiens, ai putea decela motivaţii adânc umane la nivelul voluntariatului de rând, civilizat şi performant, cum ar fi căutarea disperată a companiei altora ca remediu împotriva alienării, singurătăţii şi lipsei de perspectivă, alungarea plictisitorului spleen sau simply cosmetizarea resume-ului şi slăbitul celulitei.
3. Ocupându-mă cu de-ale ongiştilor şi non-profitului de ceva vreme bună, pe dinăuntru şi pe dinafară, de-a lungul şi de-a latul Europei, am avut ocazia să relaţionez, să lucrez şi să evaluez poate mii de asemenea organizaţii, am prieteni, colaboratori şi parteneri în acest mediu specific, atât de eterogen şi contradictoriu.
Cunosc suficient de bine modul de organizare, funcţionare şi abordare al ONG-urilor, managementul resurselor sau cultura organizaţională. Am acordat consultanţă mai plătită, mai nu, unui număr semnificativ de asemenea structuri, ştiu cum ajungi ONGist de frunte cu avantaje directe, indirecte şi conexe şi până la urmă este o manieră de a-ţi asigura traiul pe lume, pâinea zilnică sau chiar un os gustos de ros, şansele crescând dacă te orientezi în preajma glamour-ului, vedetismului, mass-mediei sau multinaţionalelor. Deranjul karmic apare când ifosele şi răşinile trec la lecţii şi răţoiri eco-educative, cu autoritatea unei notorietăţi de bon-ton şi statistici maneloide menite să biciuiască simţurile nesimţite. Băieţii şi fetele, care ţin să guru-izeze subtil sau şocant, au în general asigurat viitorul zilei de mâine, un trai decent şi o perspectivă luminoasă, ceea ce pentru omul de rând apt de muştruluire şi voluntarizare, reprezintă de multe ori un vis greu accesibil. Şeicii voluntarilor au cam tot ce le trebuie, aşa că ceva mai multă decenţă, bun-simţ şi low profile nu ar avea cum să le strice. Până la urmă totul se reduce la omenescul primar, la interese materiale machiate elegant, trendy şi ieuropean.
4. Apropos de multinaţionale, cu politicile lor CSR de implicare vibrantă fără număr, fără număr în viaţa comunitară trebuie totuşi conştientizat permanent fundamentul inevitabil – INTERESUL, sub o formă sau alta, finalmente FINANCIAR. Volens-nolens modelele actuale de business conţin elemente inovative, dar ‚make no mistake’– nimic nu se face din bunătate sau realmente gratis. Prefăcătoria este unanim acceptată, iar relaţionarea cu ONGiştii face parte din model, iar fraierii de ocazie sunt momiţi mai nou să devină voluntari, că ostaş s-a demodat. Sigur, voluntariatul în sine este o iniţiativă mai mult decât lăudabilă, poate dovedi o facere de bine remarcabilă şi are de multe ori o contribuţie complementară, mai ales acolo unde statul este slab, leneş, inadecvat, dacă nu chiar ticălos.
Am văzut tot în vremea asta un reportaj din Polonia, unde o multinaţională în domeniul alimentar s-a implantat în detrimentul fermierilor, făuritorii adevăraţi ai unei hrane adevărate. A apărut şi un profesor universitar, care în câteva fraze a diagnosticat abrupt, dar iarăşi cât se poate de adevărat, situaţia respectivă, drept care încerc să reproduc ce am priceput şi eu: Lumea i.e. sistemul nostru socio-economico-cultural aşa cum îl ştim, este condusă de marile grupuri financiare. Guvernele sunt datoare acestor grupuri de interese financiare şi prin urmare nu au de ales, trebuie să le facă jocul. De altfel, combinatorica mai mult sau mai puţin subtilă între politic şi economico-financiar înlesneşte cel mai adesea aplicarea în viaţa de zi cu zi a acestui INTERES, coafat bineînţeles, umanizat şi administrat mulţimii democrate, care abia aşteaptă să înghită găluşte, numai să fie minţită frumos. Ei bine, voluntariatul se mişcă şi el, în felul lui, în aria aceasta de referinţă, respectiv este prezentat atrăgător, cu nelipsite intenţii moraliste, dar at the end of the day, se întemeiază tot pe iniţiative de sistem şi se închină, vai, la acelaşi sfânt INTERES.
Toţi cei care au manageriat ceva în viaţa lor, cei care conduc, sau dacă vreţi îşi asumă atribuţii de leadership, întreprinzătorii sau iniţiatorii de proiecte ştiu acest adevăr esenţial. Totul se mişcă în funcţie de INTERESE. Pentru cei şocaţi în cortexul lor intim, aproape gata să le pleznească coarda cea sensibilă, voiu a aduce enfin două omagii binemeritate. În primul rând trebuie slăviţi voluntarii, marea masă a oamenilor blânzi, cinstiţi şi harnici, care se înalţă uneori în activităţi ce i-ar face să roşească chiar şi pe unii reprezentanţi ai clerului. Iar în ceea ce îi priveşte pe managerii plătiţi ai unor ONG-uri, pragmatici propovăduitori ai voluntariatului, trebuie spus, totuşi, că de pe urma lor rămâne un bine concret, fie el verde de fotosinteză, omenesc, tehnologic sau paradigm shifting. Pe când de pe urma unor critici ca mine, chiar bine intenţionaţi şi cu adevărul cinic în proţap, nu se alege nimic palpabil, hardware. Poate şi de aceea, atunci când lucrezi cu binele absolut, o anumită reţinere, umilinţă chiar, decenţă şi realmente bun-simţ trebuie asumate din toate direcţiile.
5. Credibilitatea demersului este susţinută eficac de idealizarea spre beatificare a unor monştrii sacri hollywoodieni e.g. Sharon Stone sau Brad Pitt, asortaţi cu vedetute autohtone care se implică în zânărit şi monacoreală de ar face şi pietrele să suspine. Pietre Swarovski, de bună-seamă. Respect … poate pentru acele vedete care măcar stau în banca lor, rumegându-şi cinstit bafta unei vieţi mişto, scutindu-ne de implorarea atenţiei şi admiraţiei neprecupeţite ca la piaţă. The rest is history, căci timpul curge şi în telenovele, fie ele manageriale şi de succes intim. Lucrul cu binele absolut nu e la îndemâna oricui.
6. Bine, bine şi atunci ce rămâne, ce punem în loc dacă feeria voluntariatului se fâsâie sulfuros? For a change nişte seriozitate, lucru bine-făcut, management performant cu bugete echilibrate, poate? Proiecte results-oriented şi ceva profesionalism autentic? În acelaşi timp, o atitudine realist-critică faţă de siliconarea unei problematici altfel profund umane şi de o valoare intangibilă it’s a must. Iar dacă am sărit calul, iată ce-am observat de pe partea cealaltă a coamei. La urma urmei şi vorbind de vedetufe sau vedetrufe mă uit la Ioan Holender intervievat de Eugenia Vodă. Asta şi ca să rămânem pe terenul operei. Este nevoie de modele? Iată-le, dară, chiar dacă poate părea un demers voluntarist. Sau Iosif Sava cu vocea de neuitat îndemnându-şi publicul: ‚Duceţi-vă copiii la Salzburg’. Şi asta nu numai pentru că acolo s-a născut un voluntar celebru, care de câteva sute de ani îmbogăţeşte, nu doar sufleteşte, pe mulţi.
*Acest articol trebuie tratat ca un pamflet, iar unele personaje par ireale
____________________
Mihai COSTEA
Senior Advisor
BROMOTION Consultancy
Bruxelles
www.bromotion.be

Mihai Costea

Mihai Costea

Activitati: management consultant, European affairs advisor, accredited lobbyist to European Parliament and European Commission. Domenii majore de interventie: European Affairs (Lobby & Advocacy, Representation and Liaison office sur Bruxelles; Accredited lobbyist to European Parliament and European Commission), EU programmes expert assistance (EU funding opportunities screening, accessing and assessment, including Structural Funds for Romania; European programmes / projects evaluation; Romanian works and services tenders participating and facilitation), Management consultancy and business support (Business planning, durable strategy development, competitiveness enhancing, entrepreneurial leveraging, business and financial modelling, investment and relocation schemes; Belgian Guichet d’Entreprises – EUNOMIA Entry Point), Project management (Public and private, commercial-oriented and non-profit endeavours: concept, design, application writing, holistic assessment, specific evaluation, quality management, audit, PPPs; Standardized approach based upon the correct mix of PMI / PMBOK, PRINCE2, BS 6079, ISO 10006; High added-value, interdisciplinary, cross-cultural projects focusing on CIP, EE/RES – green energy concept, entrepreneurship, SMEs, rural and regional durable development, RTDI – FP7, ITC, HR and organizational culture, CSR; Events producing – design, landscaping, happenings; EMotion artelier – contemporary art gallery located in Petit Sablon, Bxl)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top