Datoria publică a României a ajuns în 2021 la un record absolut. O consecință firească a crizei Covid și a tendințelor macroeconomice observate încă dinainte de pandemie, spun analiștii. Și anul acesta vom plăti, în total, dobânzi de peste 16 miliarde de lei pentru ea – încă un record. Mantra guvernamentală spune că nu avem motive de îngrijorare: față de restul Uniunii Europene, încă stăm bine. Opoziția vorbește însă de „îndatorarea copiilor” din cauza unei guvernări incapabile.
1. Datoria publică este mai mare ca oricând
Cu toate dezechilibrele ei, economia românească a păstrat, în ultimii ani, un atribut diferențiator față de alte țări: nivelul datoriei publice rămânea în jurul pragului confortabil de 35% din PIB, cu oscilații nesemnificative.
În 2021, datoria publică a României a crescut la peste 50% din Produsul Intern Brut. Cu alte cuvinte, datorăm mai bine de jumătate din tot ceea ce se produce în această țară. Concret, valoarea totală a împrumuturilor României depășește astăzi 526 de miliarde de lei. Dacă ne raportăm la cele mai recente date oficiale ale Institutului Național de Statistică, reiese că fiecare dintre cei 19,3 milioane de români are o datorie publică per capita de peste 2.700 de lei. Adică două salarii minime nete pe economie.
2. Nu este cea mai mare creștere înregistrată vreodată de datoria publică a României
Pentru a avea o dimensiune corectă de comparație, am analizat evoluția datoriei în timpul precedentei crize economice, cea izbucnită în 2008. Observăm astfel că, în termeni absoluți (adică în miliarde de lei), datoria publică a României a crescut atunci cu 180% în perioada 2008-2011. Pentru acuratețe, am ales tot un calup de patru ani pentru a urmări evoluția datoriei în timpul crizei cauzată de pandemie. Astfel, vedem că în ultimii patru ani datoria a crescut cu 60%.
Cifrele sunt confirmate și dacă le interpretăm ca raport cu Produsul Intern Brut (cea mai uzuală unitate de măsură pentru datoria publică). Astfel, între 2008 și 2011 datoria a crescut cu echivalentul a 21,7 puncte procentuale din PIB (adică de la 12,3% din PIB la 34% din PIB), în timp ce între 2018 și 2021 s-a observat o creștere de 16,7 puncte procentuale din PIB (de la 35,3% din PIB la 52%).
Argumentul celor susțin că datoria publică a României a crescut mai mult ca oricând se bazează pe evoluția în termeni absoluți (adică în miliarde de lei). Nu este însă corect să analizăm astfel datoria pe niciun plan. Întotdeauna și peste tot în lume, datoria publică este exprimată ca procent din PIB. Doar acest raport poate da o interpretare limpede a poverii datoriei publice. Deseori, el poate fi citit și ca numărul de ani de care țara are nevoie pentru a rambursa datoria. Altfel, românii s-ar felicita pe stradă că nu sunt în „tragicul” caz al Germaniei, a cărei datorie publică depășește 2 trilioane de euro față de un „mărunțiș” de 106 miliarde de euro al României.
3. Nu suntem datori la străini
Deseori, datoria publică este confundată cu datoria externă. În realitate, doar jumătate din datoria publică a României din prezent este deținută de străini. În urmă cu 13 ani, datoria externă se ridica la mai bine de 60% din total.
Practic, ceea ce numim datoria externă (adică obligațiunile și titlurile guvernamentale deținute de cetățeni și entități din alte țări) a scăzut de la 60% din totalul datoriei la 50% din total, în timp ce datoria internă (adică obligațiunile și titlurile de stat deținute de bănci, fonduri și alte companii înregistrate în România și cetățeni români) a crescut de la 40% din total la 60% din total.
Dincolo de creditori, structura datoriei publice a României s-a schimbat semnificativ în ultimii 20 de ani. Practic, vedem că s-au schimbat și datornicii. În 2008, peste 14% din datoria publică era contractată de administrațiile locale (în special primăriile și alți ordonatori locali de credite). Astăzi, ponderea acestora a scăzut la 3% din total.
Citeste si celelalte 7 adevaruri aici