Bilantul primelor proiecte SAPARD depuse de firme

bilant, proiecte depuse, SAPARD, mediu rural, finantare

Firmele din mediul rural si cele care activau in industria alimentara au inceput sa beneficieze de fonduri de la Uniunea Europeana in urma cu opt ani. Insa, societatile din Iasi au inceput sa acceseze fonduri prin programul SAPARD cu intarziere. Primele proiecte au fost depuse abia la sfirsitul lui 2003 si in 2004, cu o intirziere de un an de la debutul programului in 2002.

Ce efecte au avut fondurile UE asupra firmelor din Iasi care au depus primele proiecte prin programul SAPARD? Pot fondurile UE sa contribuie la dezvoltarea afacerilor din mediu rural?

Primul proiect-un depozit de legume si fructe

Prima firma care a spart gheata in programul SAPARD a fost Augustus SRL. Societatea a depus proiectul in august 2003, cu o intirziere de un an de la debutul programului. Proiectul in valoare de 1,32 milioane de euro viza modernizarea unui depozit frigorific pentru congelarea si ambalarea legumelor si fructelor. Cum Augustus SRL era si este actionarul majoritar al firmei Vitalef SA, depozitul care a fost modernizat a fost cel din curtea ultimei societati. La Augustus SRL este actionar majoritar si administrator Gabriel Manolache, directorul Mega Auto-dealerul local Toyota.

La rindul ei Vitalef SA este condusa de Mihaela Popa, sotia omului de afaceri Maricel Popa. La un moment dat Maricel Popa era asociat in afacerea Mega Auto.

„Depozitul functioneaza pe Bulevardul Chimiei acolo unde are sediul si societatea Vitalef. Am avut ceva probleme pana am reusit sa implementam proiectul dar nu ceva major. Mai lipsea cate un act sau ceva de genul. Nu-mi mai aduc exact aminte. Stiu ca proiectul cu caietul de sarcini si cu tot ce trebuia a costat undeva la 2-5% din valoarea proiectului. SAPARD iti dadea 50% din bani iar tu veneai cu cealalalta jumatate. Noi am avut si finantare proprie si nu am fost nevoiti sa imprumutat de la banca chiar jumatate din valoarea proiectului”, povesteste Manolache.

Despre dobanda cu care banca i-a oferit creditul si despre conditiile impuse de banca, acesta nu a vrut sa dea informatii suplimentare. „Dobanda este confidentiala. Cat despre conditiile de acordare a creditului bancar, acestea sunt aceleasi ca si in ziua de astazi”, a incheiat Manolache.

Fata de momentul in care a accesat banii situatia societatii Vitalef s-a imbunatatit intr-o anumita masura. Daca in urma cu sase ani avea datorii totale de 36 miliarde lei vechi (3,6 milioane lei noi), la sfarsitul lui 2008 acestea erau de 2,4 milioane lei, iar cifra de afaceri a ajuns la 2,1 milioane lei de la 9 miliarde lei vechi (919.000 lei noi) cit era in 2003.

La capitolul profit firma a trecut de la pierderi de 3,2 miliarde lei vechi (320.000 lei noi) la un beneficiu net de 188.000 lei noi. „Cred era mai usor pe vremea aceea sa obtii o finantare decat acum. Era un singur fond si aceleasi conditii pentru toata lumea. Acum sunt zeci de fonduri de finantare. Nici cei care se ocupa de ele nu mai stiu care pentru ce sunt”, sustine Manolache.

Cat priveste activitatea actuala a depozitului realizat din fonduri UE, directorul Mega Auto Iasi sustine ca „functioneaza in conditii de criza”.

De la un proiect de 77.300 euro la un unul de un milion de euro

In 10 februarie 2004 la Iasi se depunea primul proiect din tara ce presupunea infiintarea unei plantatii pomicole de 30 de hectare la Tirgul Frumos. Cu o valoarea de 77.300 de euro, proiectul a fost depus de societatea Multiprior, reprezentata de Bogdan Baianu si avea sa primeasca unda verde dupa cateva luni bune.

„Firma a fost pusa pe picioare de tatal meu in 1995, dar eu m-am ocupat de tot ce a insemnat acest proiect. Tata avea o experienta in domeniu de 35 de ani asa ca s-a hotarit ca in 1991 sa intre in privat. Planurile existau de mult timp, dar nu erau fonduri. Datorita banilor de la SAPARD am reusit sa punem pe picioare livada”, sustine Bogdan Baianu, responsabilul de proiect.

Au ales acest domeniu pentru ca, dupa cum sustin este unul foarte profitabil si insuficient exploatat. „Realizarea proiectului a durat 3 luni de zile si nu era unul care sa implice constructii. Am dat la vremea respectiva 1.200 de euro pentru realizarea lui la firma de consultanta. Fiind primul proiect de acest gen din tara a durat 5 luni de zile pina l-au aprobat”, sustine Bogdan.

Odata aprobat au inceput si probleme legate de implementarea proiectului. „Ajutorul de la SAPARD a fost de 24.000 de euro. Tata s-a ocupat de tot ceea ce a tinut de tehnica, iar eu de partea financiara. Am imprumutat de la banca 60.000 de dolari cu o dobinda initiala de 9%. Dupa un si jumatate de rate, dobinda a ajuns la 12%. Am pus totul la bataie. Casa, o hala de productie, absolut tot ce am avut. La vremea respectiva aveam deja o livada in arenda impreuna cu un grup de producatori Cerasus Grup si parteneri de afaceri din alte tari. Am imprumtat bani de la partenerii italieni si am achitat creditul integral ca ne omora dobinda. Banii dati de italieni a fost un fel de imprumut intre persoane”, a continuat tinarul de 28 de ani.

Au plantat 23 de hectare de ciresi si 7 hecatre de meri. Anul trecut au avut prima productie, iar toate fructele culese au mers la export in Italia, Rusia, Ucraina si Tarile Baltice cu preturi de pina la 1,5 euro kilogramul. Imediat dupa ce a fost implementat primul proiect, in iulie 2005, firma Multiprior a depus un alt proiect.

„Am avut 2 proiecte depuse pe SAPARD. Al doilea in 2005 pentru irigare printr-un sistem ultra modern si imprejmuire. Proiectul a fost de 130.000 de euro iar realizarea lui a costat 3.000 de euro. Investitia totala in livada ne-a ajuns pina acum la 300.000 de euro, bani pe care ii vom amortiza in 2 ani de zile, iar in urmatorii 30 de ani tot vom produce”, a sustinut Bogdan.

Imediat dupa proiectele depuse pe SAPARD tinarul si-a facut o firma de consultanta, astfel ca a mai realizat un proiect pentru firma tatalui, depus de data aceasta pe programul FEADR pentru inca 35 de hectare de livada, valoarea fiind de 1 milion de euro.

„Nu a trecut. Din 68 de proiecte au trecut doar 3. Il vom mai depune inca o data peste o luna, doua. Acum este mai usor sa faci un proiect, pentru ca exista deja experienta in domeniu si multe firme de consultanta. Din pacate sansele de a obtine o finantare de la banca sunt mult mai mici datorita conditiilor impuse. Am clienti cu un credit de 800.000 de euro pentru un proiect. Dobanda este de 18%”, a incheiat Bogdan.

Sursa: Ziarul de Iasi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *