Reteaua detectivilor-ong
Desi putini inca au prins trenul cu fonduri structurale, Transparency International Romania s-a gandit ca n-ar fi rau sa verifice daca beneficiarii nu deraiaza cumva de la scopul si caile legale de cheltuire a banilor europeni. Zis si facut. Zis – in august anul trecut s-a intocmit dosarul cu obiectiv si plan de actiune: verificarea modului cum sunt gestionate fondurile structurale de Consiliile judetene care aplica si obtin o astfel de finantare.
Intre zis si facut a venit acceptul, cum ca finantarea din fonduri PHARE acordata pentru o astfel de actiune a fost acceptata si va fi de 65 000 de Euro. Facut – crearea unei retele nationale de organizatii neguvernamentale, cu rol de detectiv sub acoperirea… Legii 544/2001, cea care asigura liberul acces la informatiile publice.
Asa cum zice legea, la cererea detectivilor-ong, consiliile judetene trebuie sa livreze, cu toata transparenta, date, cifre, termene legate de finantarea din fondul structural atras pentru dezvoltarea unui proiect regional. in februarie-martie 2008, reteaua a fost inchegata. 12 este numarul detectivilor-ong, cu sedii in tot atatea judete, inclusiv Bucuresti.
Putine trenuri la „plecari”
„Am pornit greu pentru ca foarte putine consilii judetene au incercat sa obtina fonduri structurale. Pana astazi cel putin. Oamenii nostri si-ar fi dorit sa aiba mai mult de munca”, marturiseste, usor dezamagita, Alina Lungu, expert al Transparency International Romania.
„Ne-am instruit foarte bine asa-zisii detectivi. I-am invatat toate mecanismele cheltuirii banilor europeni. Ne-am gandit ca e foarte bine ca, in paralel cu sistemul public de control, sa mai existe si un control al celor care ii reprezinta pe simplii cetateni ai judetului. Ne intereseaza daca se respecta procedura consultarii comunitatii atunci cand se doreste realizarea unui proiect local finantat de UE”.
Sa luam un caz concret. CJ a obtinut deja „finantarea structurala”. Cum ajung informatiile de tip „cat”, „cu cine”, „cum” se cheltuiesc banii europeni, la detectivii-ong, care nu au ca arma de prezentare o legitimatie de presa, precum subsemnatul.
Cum? „Monitorizam site-urile consiliilor judetene. Intram in audiente. Suntem acolo, nu-i lasam o clipa pe functionarii CJ”, afirma, mai curajoasa decat la primele vorbe, Alina Lungu.
In luna septembrie, Transparency International Romania va organiza o dezbatere publica in care va prezenta raportul monitorizarii celor 12 consilii judetene.
Pana atunci, marPHARE-le cu detectiviong sunt pe urmele administraþiilor locale care au prins trenul cu fonduri structurale. Atatea cate-or fi. Nu multe. Cat pentru un ONG.
Nume proiect: „Monitorizarea gestiunii fondurilor structurale la nivelul consiliilor judetene”
Forma de finantare: PHARE
Aplicant: Transparency International Romania
Valoare finantare: 65.000 EUR
Perioada de derulare: 10 luni
Activare finantare/proiect: martie 2008
Ratiune: Tot mai multe autoritati locale vor sa cheltuiasca bani europeni