Ne dorim o Europa productiva, in care fiecare sa aiba un loc de munca, o Europa solidara, in care persoanele bolnave, persoanele in varsta si persoanele cu handicap sa beneficieze de ingrijiri, o Europa in care sa domine justitia, fara discriminari, in care fiecare sa se bucure de drepturi egale in materie de munca si de educatie, o Europa fara poluare, care acorda atentie mediului si care participa in mod activ la solutionarea marilor probleme mondiale, o Europa care sustine valori impartasite si aparate de toti. Iata Europa pe care o numesc Europa dorintelor mele si stiu ca sta in puterile noastre sa o cream astfel”. (Varsovia, 17 octombrie 2006)
„Anul trecut, am stabilit un record din punct de vedere al executiei bugetului alocat politicilor de coeziune. De asemenea, am adoptat peste 400 de programe operationale pentru ciclul 2007-2013, datorita parteneriatului nostru de succes cu statele membre. In prezent, provocarea consta in sustinerea acestui ritm, astfel incat modernizarea si cresterea economica, precum si crearea de locuri de munca sa fie realizate pe aceasta baza”. (Bruxelles, 12 februarie 2008)
„In cazul Romaniei, ca si in cazul altor state membre, exista necesitatea unei bune administrari. Politica de coeziune europeana nu poate fi complet si eficient implementata decat printr-un nivel calitativ ridicat al administrarii nationale, regionale si locale, existand destui oameni care sunt foarte bine platiti pentru a ramane in sectorul public. Alcatuirea unei asemenea echipe administrative puternice va ramane pentru Romania o provocare a urmatorilor ani.
Al doilea element pe care doresc sa-l subliniez se refera la calitatea proiectelor, care nu reprezinta o simpla lista de cumparaturi, ci o strategie de dezvoltare la nivel national, regional sau pentru fiecare cetatean. Aceste proiecte dau deseori rezultate bune si contribuie mai mult la crestere. Am discutat dintotdeauna, inclusiv cu guvernul Romaniei, despre proiecte calitative, care fac parte dintr-o strategie de dezvoltare mai cuprinzatoare, iar faptul ca acestea au fost adoptate nu este o simpla intamplare.
Al treilea element important il constituie faptul ca aceasta politica are un cadru legal, care este inclus in sistemele legale nationale si, in acelasi timp, vine direct de la nivel european.
Respectarea legilor, mai ales a celor cu privire la achizitiile publice, controlul financiar si mediu, reprezinta o conditie obligatorie. Marile proiecte au nevoie de o simpla evaluare de impact asupra mediului. Mai ales in Romania, acest fapt este important, intrucat bogatiile acestei tari se datoreaza mediului sau. in concluzie, daca doriti sa beneficiati de dezvoltare turistica va trebui sa va ingrijiti si de mediu. Iar apoi va mai trebui sa construiti drumuri.
Romania are nevoie de drumuri noi si, inainte de asta, este necesara intotdeauna o evaluare a impactului asupra mediului. Aceasta va fi o provocare, intrucat procesul poate fi incetinit din cauza faptului ca nu putem adopta proiecte fara evaluarea impactului asupra mediului, de exemplu, in sectorul transportului.
Trebuie sa fim constienti ca aceste proiecte necesita o pregatire temeinica inainte de a fi adoptate. Apoi este necesar timp pentru investitii, intrucat licitatiile de achizitii publice pot fi contestate de alte companii. Exista multi factori de care se tine seama la marile proiecte.
In al patrulea rand, cred ca marilor proiecte trebuie sa li se acorde o atentie speciala, intrucat acestea sunt platite si de guvern.” (euractiv.com, 6 martie 2008)
„Cred ca, in general, Spania si Irlanda sunt tarile care au folosit cel mai bine sumele venite de la Uniunea Europeana. in cazul Spaniei, administratia buna a fost de mare ajutor. Au avut prioritati diferite. Spania a investit mai mult in infrastructura, Irlanda in educatie, in cercetare si tehnologie. Sunt modele foarte diferite, dar ambele de succes. Cred ca au inteles ca administratia buna este esentiala pentru succes, dar si proiectele de calitate, intelegerea nevoii de a avea o strategie de dezvoltare.
Cred ca regiunile sarace, in special cele din Romania, trebuie sa investeasca in inovatie, in cercetare, in dezvoltare. Cred ca avem nevoie de o politica europeana care sa permita regiunilor sa isi mobilizeze potentialul de crestere.
Este foarte important sa aveti un sistem functional de monitorizare a proiectelor cu finantare europeana. Fara acesta nu veti sti in ce stadiu se afla proiectele si unde exista intarzieri. Nu este doar un instrument birocratic cerut de comisie, ci unul de management care va va ajuta sa duceti la bun sfarsit proiectele”.
Profil de comisar
S-a nascut in 1948, in orasul Nisko, in Polonia. La vremea celui de-al doilea razboi mondial, Nisko a castigat o trista celebritate, fiind prima destinatie a deportarii evreilor de catre hitleristi. Dupa razboi, guvernul comunist a inceput un masiv program de industrializare si, cu ajutorul fortei de munca aduse din Silezia, a inceput constructia celebrului Stalowa Wola, un urias combinat siderurgic. Niska a fost cumva inghitit de noul oras industrial, dar a pastrat ceva din farmecul patriarhal de altadata. in atari conditii, nu sunt foarte greu de imaginat copilaria si adolescenta Danutei Hubner intr-un oras mic, la umbra unei uriase ctitorii a industrializarii fortate.
Pleaca de tanara la scoala, la Varsovia. Devine economist si incepe o frumoasa cariera universitara. Din C.V.-ul sau nu lipsesc nume de universitati mari, cum ar fi Madrid, Sussex si Berkeley. A cochetat si cu jurnalismul, cel economic, evident. Are grade universitare si o licenta in Drept. in 1987 si-a dat demisia din Partidul Comunist.
Situatia nu era extrem de roz in Polonia acelor vremi si un asemenea gest putea sa ii intrerupa intreaga cariera academica. A avut curajul necesar si acum nu regreta. Cu toate acestea, acum, la aproape 30 de ani distanta, nu vorbeste despre acest episod. Nu il considera drept ceva deosebit sau nu doreste sa isi aminteasca acesti ani ai trecutului sau.
Are o cariera politica impresionanta. A fost ministru de Externe al Poloniei, a raspuns de negocierile de aderare, a lucrat la Organizatia Natiunilor Unite pe o pozitie extrem de interesanta, ca director general adjunct a Comisiei Economice pentru Europa a Natiunilor Unite. Acum este comisar european pentru Politici Regionale. Nu este un comisar afundat in „bruxelleza” standard. Reprezinta una dintre noile tari membre, asa ca nu a avut timp de „diplomatie institutionala”.
Pe scurt, Danuta Hubner este o reprezentanta tipica a „noii Europe” si are suficient umor pentru un comisar european.