La POS CCE in toate ghidurile axei 2, activitatile de cercetare sunt clasificate in doua tipuri – cercetarea industriala si dezvoltare experimentale. Diferenta intre ele, dupa definitiile prezentate, sta in urmatoare : la prima se vorbeste despre ‘dobandirea unor cunostinte si competente noi pentru elaboprarea de produse, procese si servicii” etc., pe cind la a doua despre “ dobandirea, combinarea, modelarea si utilizarea unor cunostinte si competente existente de ordin stiintific” etc., cu alte cuvinte deja cunoscute.
Prima confuzie
Am mai scris untr-un articol anterior despre tipuri de cercetari, ca fundamentale, aplicative si demostrative, fiindca asa ne am obisnuit sa le clasificam. Dupa intelesul unui cercetator si unui inginer din productie, cercetarea industriala presupune analizarea, prelucrarea datelor din productie, si in anumite cazuri experimentari realizate pe instalatii industriale. In aceste conditii industriale nu poti sa controlezi factori variabili, ca la instalatia pilot sau in laborator, aceste tipuri de experimente sunt pasive si sub nicio forma nu poti sa faci descoperiri de mecanisme sau procese noi. In coditii industriale factorii (parametrii) sunt interactivi si dependenti, variaza concomitent. Dupa cunostintele mele asa ceva poti sa faci numai in laborator, in instalatii, reactori speciali de dimensiuni mici uneori micro. Mecanismul unui proces nou de obicei este investigat la nivel mini si micro si nu industrial.
Daca prin cercetare industriala este presupus cercetare fundamentala (basic research) care produce cunostinte, competente, mecanisme si procese sau tehnologii noi, trebuia spus clar pe intelesul tuturor, altfel apar confuzii si erori in incadrarea activitatilor.
A doua confuzie
Este legat de denumirea generala – dezvoltare experimentala. Experimentul sta la baza oricarui tip de cercetare – fundamentala, aplicativa sau demostrativa. Experimentul poate fi realizat la nivel de laborator, pilot sau industrial. O cercetare care se incheie cu o tehnologie noua sau inbunatatita, produs nou sau modificat, parcurge toate tipurile de activitati, de la fundamentale pina la demostrative, de la laborator pina la industrial. Aceasta trecere de la o etapa la alta se face cind obiectivele sunt atinse in fiecare faza. Este vorba de know-how-ul cercetarii pe care oricare cercetator il aplica in modul lui specific bazat in expertiza si experienta proprie. Logica activitatilor de cercetare si investigare pentru a realiza o idee, incepand cu lucrarile de laborator este ca, riscul de esec este foarte mare initial si scade pe parcursul dobandirii cunostintelor noi. Pe de alta parte cheltuielile in aceasta faza sunt mai mici fata de pilot sau industrial fiindca se lucreaza la nivel micro.
Faza de laborator produce date necesare pentru proiectarea instalatiei pilot, iar ceea pilot furnizeaza date pentru tema de proiectare la scara industriala. La nivel industrial se poate naste o idee in urma unor observatii, care trebuie investigata in laborator, unde se descopera si se pune la punct mecanismul procesului, ca sa mearga mai departe pina sa se intorca tot la nivel industrial, dar sub forma unui proiect tehnologic de data asta.
Confuzia vine in momentul cind proiectez activitati de cercetare – cum sa incadrezi si delimitezi dupa clasificarea impusa in ghiduri, cind cercetatorii construiesc planuri pe baza altui tip de clasificare ?
Cred ca ceva imi scapa si am inteles gresit (?) acest tip de clasificare a activitatilor, si definirea data pentru fiecare. Eu cred, ca din acest punct de vedere mai este loc pentru clarificare in ghiduri, ca sa putem stabilii mai corect corespondenta sau definirea, privind activitatile de cercetare.
Perparim Demi
Proiectele de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri structurale trebuie să respecte definiţiile de cercetare fundamentală, crecetare industrială şi dezvoltare experimentală din regulamentul de ajutor de stat pentru CDI (General Block Exemption Regulation – CE nr. 800/2008) deoarece acestea se finanţează printr-o schemă de ajutor de stat de CDI. Chiar dacă unele proiecte nu intră sub incidenţa schemei de ajutor de stat de CDI – aprobată prin Ordinul ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 3388/17.11.2008 , definiţiile de CDI rămân valabile pentru operaţiunea în ansamblul ei deoarece proiectele urmăresc realizarea obiectivului operaţiunii, indiferent dacă beneficiarul care aplică va intra sau nu sub incidenţa schemei.
In loc sa promovam ideea confuziilor (Prima confuzie, A doua confuzie… )
mai bine sa incercam sa intelegem si sa ne adaptam la legislatia care trebuie respectata in scrierea proiectelor.
Va felicit pentru comentariul facut si mai ales pentru delicatetea cu care i-ati tratat pe acei functionari infatuati din ANCS care traduc fara sa gandeasca textele din documentatiile straine sau se straduiesc sa encripteze cat mai mult cerintele programelor respective si astfel isi bat joc de efortul pe care il depune o echipa de cercetatori la intocmirea unui proiect.