Cum reușește un bistro din Iași care promoveză consumul sustenabil să se mențină pe piață?

cuib.jpg

Terasa bistroului CUIB e îngrădită de un gard alb care o decupează de restul Iașului. Două biciclete verzi sunt agățate la intrare, iar în interiorul terasei e o mică oază de plante și câțiva copaci care fac umbră pe timpul amiezii. Liniștea care te izolează de stradă e ca un ritual de inițiere pentru călătoria culinară din produse locale. O schimbare de ritm, de la vuietul mașinilor care taie aerul în viteză la pedalat pe bicicletă. Arhitectura casei muștar, cu pervaze pline de ghivece cu flori, te aruncă într-un Iași interbelic. De la primii pași în interiorul casei înțelegi că locul în care te afli nu e doar un bistro, ci o mișcare în sine. Pe pereții încăperii sunt lipite pagini de ziar care sugerează principiile bistroului: consum sustenabil, hrană lentă, ingrediente locale și de sezon, hrană fără carne, comerț echitabil și economie socială.

Anca Gheorghică are 36 de ani și e manager de proiect și co-fondatoare a Centrului Urban de Inițiative Bune, adică CUIB. Spune despre bistroul din Iași că este printre puținele localuri din țară care promovează consumul sustenabil. S-au mândrit că sunt pionieri, dar își doresc să apară mai multe localuri similare care să-i provoace și cu care să împărtășească din lecții și greșeli. Ideea de a dezvolta un local care funcționează după principiile economiei sociale i-a venit cât studia în străinătate. „E ceva natural să promovăm consumul sustenabil”, spune Anca. „Voiam să deschidem un magazin cu produse locale, cu impact redus asupra mediului, așa am ajuns la CUIB. Hrana e cea mai important dimensiune a consumului nostru.”

La CUIB apa este considerată un drept, nu un produs, cafeaua este marcă Fair Trade, iar multe dintre ingredientele pe care le folosesc la prepararea mâncării sunt bio și certificate organic. Pe lângă asta, meniul se schimbă în funcție de sezon și nu oferă mâncare la pachet decât dacă clienții vin cu propriile casolete sau borcane pentru borș. „Accepțiunea economiei sociale este puțin greșită în România. Economia socială nu înseamnă (doar) să sprijini oameni cu cazuri vulnerabile și atât, ci și că profitul trebuie reinvestit în comunitate. Prin ceea ce facem noi aici promovăm consumul responsabil, sprijinim mici producători, furnizăm o hrană mai sănătoasă.”

Anca e absolventă de biologie-geografie, ecologie și protecția mediului, are un masterat în economia umană și un doctorat în economia socială, iar pentru ea CUIB nu e neapărat despre profit cât despre cultivarea unei noi societăți. Una care înțelege că acum e important să-și crească reziliența în fața schimbărilor climatice, iar pentru asta e nevoie de o abordare holistică a naturii, societății și economiei. După cinci ani de studiu prin Europa și America, s-a întors în România cu pofta… Detalii aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top