In ultimii zece ani mai ales am fost bombardati cu afirmatii categorice despre necesitatea si beneficiile privatizarii. Nu-mi amintesc ca preotii privatizarii sa fi facut vreo rezerva, sa fi invocat vreo consecinta negativa. Au fost voci de „cassandre” dar ele au fost acuzate de ascunse motivatii politice. Unii au acuzat ca cei care au criticat ori au formulat indoieli sint doar concurenti care au pierdut.
Din ce stim pina acum am vindut si de fiecare data in paguba flota, intreprinderi industriale (siderurgie, chimie, metalurgie, textile, industrie alimentara, petrochimie) si servicii extrem de profitabile si valoroase strategic (romtelecom, difuzarea presei, distribuirea electricitatii si gazelor etc). Nu in ultimul rind aproape toate bancile. S-a sustinut ca operatiile respective erau pe lista conditiilor de indeplinit pentru a fi acceptati in UE. In aceste conditii pentru asemenea imense transferuri de avutie nationala si, mai grav, de suporti ai suveranitatii, n-ar fi fost necesara consultarea celor care sint proprietari de drept=poporul roman?Niste imputerniciti pentru administrare s-au comportat ca niste proprietari. Dar chiar si asa nu au actionat corect. Si-au arogat dreptul de a actiona a proprietarilor, dar nu s-au comportat cu grija proprietarului pentru bunul sau. Au avut grija doar doar de bunul si binele propriu.
Ce parere aveti despre toate acestea? Cum ati resimtit personal consecintele privatizari-in bine si in rau? Cum ar trebui procedat cu cei care au abuzat in toate modurile de mandatul pe care l-au avut? E azi romania mai bogata, mai bine asezata in urma privatizarilor? Avem mai multe locuri de munca? Productii mai mari? Venituri bugetare mai consistente? Mediul inconjurator mai bine protejat?
