Economiştii şefi ai băncilor comerciale se aşteaptă la un pas mai îndrăzneţ al BNR în şedinţa de politică monetară din 10 mai, care va prezenta şi raportul asupra inflaţiei. Astfel, pentru prima dată economiştii şefi a două mari bănci comerciale spun la unison că BNR va creşte dobânda cheie cu 100 de puncte de bază, până la nivelul de 4%.
„Ne așteptăm ca BNR să majoreze dobânda de politică cheie cu 100 pb la 4,00% la ședința Consiliului din 10 mai. Rata facilității de credit, care ar trebui să rămână instrumentul de politică operațional relevant în cadrul unei politici stricte de gestionare a lichidității, ar trebui să atingă 5,00%. Vedem rata terminală la 5,50% pentru rata cheie și 6,50% pentru facilitatea de credit până la sfârșitul acestui an”, spune Ciprian Dascălu, economist şef al BCR.
Economistul aduce în sprijinul opiniei sale faptul că Polonia şi Cehia au crescut recent mult mai puternic dobânda de politică monetară, iar următoarea şedinţă a BNR va avea loc pe 6 iulkie, în condiţiile în care băncile centrale din cele două ţări vor mai avea sedinţe în acest interval. Între timp, alte bănci centrale din ECE au ședințe la care se așteaptă să se majoreze în continuare dobânzile.
„Banca Naţională a României (BNR) va anunţa cea mai recentă decizie privind rata de politică monetară pe 10 mai. Estimăm o creștere cu 100 de puncte de bază până la 4,00%, care va fi în continuare cea mai mică rată cheie din regiunea CEE4. În alegerea creștere versus inflație, BNR pare să se încline în continuare spre prima”, spune şi Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank.
La ședința din 10 mai, BNR va aproba cel mai recent Raport asupra inflației, care ar trebui să vadă previziunile de inflație revizuite mai sus pentru inflația generală și brusc mai mari pentru inflația de bază. ING Bank estimează inflația medie în 2022 la 10,7%, iar pe cea de la sfârșitul anului la 9,9%. „Pentru 2023, ne menținem prognoza sub consens de o inflație medie de 6,1%, deoarece contextul extern ar putea deveni mai util, având în vedere riscurile de recesiune care se profilează în zona euro”, arată Valentin Tătaru.
Mai multe detalii aici
