Varnav dorea de mult sa transforme muzeul pe care il conducea intr-un „muzeu viu”, unde traditiile vechi sunt nu numai pastrate, dar si practicate. Voia sa vada oamenii folosind moara, valtoarea si piua din muzeu.
Dorea sa renoveze hanul, unde spera sa aduca turisti, si bisericuta de lemn, pe care visa s-o redeschida pentru slujbe de cununie si de botez. Directorul muzeului din Negresti s-a gandit imediat ca mestesugul lui Istvanfi trebuia transmis generatiilor care vin, pentru a nu cadea in uitare.
Astazi, Alina Sarca, eleva in clasa a XI-a la Liceul de Arta din Satu-Mare, continua traditia ceramicii de tip Vama. Mainile olarului indruma palmele fetei, care modeleaza lutul. De trei ani, Alina si alti tineri din zona sunt ucenici in ale olaritului, la muzeul din Negresti.
Geza Istvanfi a inceput sa lucreze pentru muzeu, adaugandu-i o noua ramura vie. In 2000, directorul muzeului din Negresti a aflat de existenta programului Phare. Cautand solutii financiare pentru revitalizarea olaritului de Vama, el a elaborat un proiect ce cuprindea doua obiective esentiale: salvarea unei traditii de sute de ani prin crearea unor noi generatii de olari si sporirea valorii muzeului, prin introducerea unei componente de „muzeu viu”.
Impreuna cu Primaria Negresti (cofinantator al proiectului), directorul muzeului a solicitat o finantare nerambursabila prin linia de credit destinata Dezvoltarii Resurselor Umane. Astfel a aparut centrul vocational Scoala de Mestesuguri de la Negresti-Oas, intr-o casa veche de peste 100 de ani, adusa in muzeu chiar de la Vama.
Proiectul care a salvat olaritul de tip Vama si a adus un suflu nou in practicarea acestui mestesug traditional a costat 30.793 Euro. Din acesti bani s-au achizitionat rotile electrice de olarit, rasnita de materiale, malaxorul, materialele de lucru pentru prima serie de elevi si s-au realizat lucrarile de racordare la reteaua de apa curenta si de electricitate.
Acum proiectul se autofinanteaza din ceramica vanduta. Potrivit directorului muzeului, atat in tara cat si in strainatate cererea pentru piese de ceramica traditionala este foarte mare.
Unul dintre obiectivele directorului muzeului este acela de a sprijini crearea in zona a cel putin alte doua ateliere de olarit, independente economic, adica rentabile. Doar in acest fel traditia Vama va putea fi pe deplin salvata. Este prevazuta chiar sustinerea logistica a viitorilor absolventi pentru comercializarea pieselor ceramice.
In primul an, 83 de copii si tineri s-au inscris la cursurile de olarit. Dupa primele experiente, Varnav si Istvanfi au ajuns la concluzia ca invatarea unui mestesug cum este olaritul de Vama necesita o pregatire intensiva de minim trei ani si ca, fiind vorba de un proces educational de profil artistic, trebuie implicati copiii cu adevarat dornici sa invete si sa practice olaritul. In fiecare an, cel putin 10 copii, cu varste de peste 10 ani, deprind tainele olaritului.
Tinerii care invata acest mestesug se arata mandri ca vor duce mai departe o traditie veche de sute de ani. Varnav spera ca olaritul ii va ajuta pe multi dintre ei sa-si castige existenta. El mizeaza pe cresterea numarului de turisti in zona, ceea ce va duce si la o crestere a cererii de obiecte ceramice.
Acum, Muzeul in Aer Liber al Tarii Oasului asteapta inceperea unui alt proiect finantat prin fonduri Phare. Acesta va cuprinde renovarea bisericii de lemn si a hanului vechi si introducerea lor in circuitul „viu” al muzeului.
Beneficiar: Primaria Negresti, impreuna cu Muzeul in Aer Liber al Tarii Oasului, Negresti
Persoana de contact: Remus Varnav, telefon: 0261 854839
Regiunea: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest
Finantare: 30.793 Euro (39% Phare, 61% cofinantare)
