Eruptiile vulcanice sunt un fenomen extrem de greu de anticipat. Cresterea activitatii seismice in zona vulcanului islandez Bardarbunga si scurgerea de lava de la Holuhraun din vecinatatea acestuia au determinat expertii sa monitorizeze si sa analizeze atent cantitati mari de date colectate din zona.
Multi vulcani din Islanda sunt acoperiti de gheata, factor care contribuie adesea la producerea unor eruptii explozive ce degaja o cantitate mare de cenusa, cum a fost eruptia vulcanului Eyjafjallajökull din aprilie 2010. Norul de cenusa generat de eruptia acestui vulcan s-a extins deasupra Europei de Nord, determinand anularea a numeroase zboruri si perturband calatoriile a aproximativ 10 milioane de persoane. Pierderile financiare sunt estimate la 3,9 miliarde de euro.
De aceasta data situatia este insa diferita. In urma eruptiei vulcanului Eyjafjallajökull, UE a inceput sa finanteze activitati de cercetare avand ca scop crearea unor sisteme de alerta mai precise si mai rapide. Aceste proiecte de cercetare au obiectivul de a le da mai mult timp autoritatilor de protectie civila si grupurilor comerciale importante pentru economie, cum sunt companiile aeriene, pentru a reactiona eficient, contribuind la protejarea vietilor si la reducerea pierderilor pentru economia Europei.
Un exemplu este FUTUREVOLC. Din octombrie 2012, cand a fost lansat FUTUREVOLC, cercetatorii au instalat detectoare de gaze vulcanice, senzori cu infrasunete, camere de inalta rezolutie, seismometre si senzori pentru detectarea miscarilor telurice in cele mai active regiuni ale Islandei, pentru a completa reteaua existenta. Multi dintre acesti senzori suplimentari fac parte din retele mobile, putand fi instalati in zone active, dupa necesitati, in sprijinul retelei permanente.
Noile aparate, cum sunt seismometrele, pot detecta miscari de mica intensitate (seisme), un posibil indiciu al miscarii magmei spre suprafata Pamantului sau al unor inundatii cauzate de extrudarea magmei sub stratul de gheata. Aceste inundatii sunt o amenintare grava pentru populatie si pentru infrastructura.
Noile instrumente GPS si noile date obtinute prin satelit pot contribui la detectarea celor mai mici modificari. La Bardarbunga acestea au fost utilizate pentru a estima volumul magmei patrunse in scoarta terestra pana la 10 km de suprafata.
Proiectul se concentreaza de asemenea asupra monitorizarii eruptiilor care ajung la suprafata, de exemplu prin masurarea gazelor periculoase si a debitului scurgerii lavei. Aceste informatii pot indica daca activitatea vulcanica ar putea evolua in directia unei eruptii similare celei din 2010.
In luna iulie, echipa a adaugat la reteaua islandeza trei camere terestre cu infrarosu pentru detectarea particulelor de silicat din cenusa vulcanica. Tot in cadrul proiectului a fost testat un senzor instalat pe un avion care a detectat cenusa colectata de la un vulcan islandez si cazuta in Golful Biscaya (Franta). Senzorul, care utilizeaza camere multispectrale pentru a distinge silicatul de particulele de gheata, a detectat cenusa de la o distanta de 60 kilometri. in eventualitatea unei eruptii a vulcanului Bardarbunga, echipa ar putea utiliza acelasi senzor pentru a monitoriza cenusa generata.
Potrivit coordonatorului de proiect, Freysteinn Sigmundsson, de la Universitatea din Islanda, daca sunt combinate cu datele meteorologice si cu tehnici de modelare avansate, rezultatele proiectului FUTUREVOLC vor contribui la imbunatatirea prognozelor referitoare la dispersia cenusii.
Rezultatele activitatilor de cercetare desfasurate in cadrul FUTUREVOLC vor fi integrate in lucrarile Grupului pentru observarea Pamantului (GEO), parte a contributiei Europei la efortul global de a imbunatati previziunile privind activitatea vulcanica.
Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare si stiinta, a declarat: „Activitatea vulcanica poate afecta mii de cetateni europeni, fie ca locuiesc in apropierea vulcanilor activi sau la multi kilometri distanta. Orizont 2020, noul program de cercetare al UE cu un buget de 80 miliarde EUR, va continua sa sprijine cercetarea din acest sector in beneficiul tuturor cetatenilor europeni.„
Monitorizare prin satelit
EVOSS este un alt proiect de cercetare in domeniul vulcanilor finantat de UE. Acesta a dezvoltat un nou sistem prin satelit pentru detectarea automata si monitorizarea eruptiilor vulcanice din intreaga lume. „Cloud-ul” de servere informatice specializate al proiectului transmite apoi automat datele in timp real catre autoritatile de protectie civila competente.
Sistemul masoara eruptiile in functie de trei factori: caldura degajata de vulcan, cenusa si gazele emanate si modificarile fizice ale suprafetei Pamantului. Aceste valori ii pot ajuta pe oamenii de stiinta sa anticipeze mai bine modul in care un vulcan este susceptibil sa se comporte in viitor – de exemplu, daca activitatea este in crestere sau in scadere. EVOSS (European Volcano Observatory Space Services) este deja operational in Europa, in Africa si in insule vulcanice din oceanele invecinate.
Alerte timpurii
Intre timp, proiectul VUELCO a finalizat un studiu privind sase vulcani din Europa si din restul lumii, care a avut ca rezultate crearea unei baze de date privind activitatea vulcanica si imbunatatirea modelelor de prognozare. in paralel, echipa de proiect dezvolta modalitati de imbunatatire a comunicarii dintre vulcanologi si autoritatile de protectie civila, cu scopul de a ajuta comunitatile locale sa inteleaga informatiile stiintifice privind cenusa vulcanica si sa ia masurile care se impun. Alte proiecte finantate de UE in domeniul vulcanilor includ MED-SUV si MARsite.
Context
Proiectul FUTUREVOLC, care beneficiaza de fonduri UE in valoare de 6 milioane de euro, reuneste cercetatori din 27 de universitati, organizatii de cercetare, organisme publice si societati din Islanda, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Suedia, Germania, Norvegia, Elvetia, Franta si Olanda. EVOSS a beneficiat de finantare in valoare de 2,9 milioane de euro si a reunit parteneri din Franta, Belgia, Italia, Marea Britanie, Germania si Olanda. VUELCO a primit finantare in valoare de 3,5 milioane de euro si a reunit parteneri din Marea Britanie, Spania, Italia, Germania, Mexic, Jamaica si Ecuador.
Aceste proiecte au beneficiat de finantare in cadrul celui de-Al saptelea program-cadru al Uniunii Europene pentru activitati de cercetare si dezvoltare tehnologica (2007-2013).
In data de 1 ianuarie 2014, Uniunea Europeana a lansat un nou program de cercetare si inovare, denumit Orizont 2020. In urmatorii sapte ani, se vor investi aproximativ 80 de miliarde EUR in proiecte de cercetare si inovare pentru a sprijini competitivitatea economica a Europei si a extinde frontierele cunoasterii umane. Bugetul UE pentru cercetare finanteaza in principal activitati axate pe imbunatatirea vietii cotidiene in domenii precum sanatatea, mediul, transporturile, alimentele si energia. Parteneriatele de cercetare cu industria farmaceutica, aerospatiala, a autovehiculelor si electronica incurajeaza, la randul lor, investitiile din sectorul privat in sprijinul cresterii viitoare si al crearii de locuri de munca de inalta calificare. Programul Orizont 2020 va acorda o atentie si mai mare transformarii ideilor excelente in produse, procese si servicii comercializabile.
Sursa: Comisia Europeana
