Articolul este a doua parte a analizei comparative despre managementul fondurilor europene in Polonia si Romania. In articol am prezentat cele mai importante probleme de gestiune a fondurilor de coeziune, etapele din procesul gestiunii care sunt cele mai expuse la coruptie si rolul mass-media in monitorizarea gestiunii fondurilor de coeziune. Am finalizat articolul cu cateva recomandari despre cum managementul fondurilor poate fi imbunatatit pentru ca Romania sa poata profita de fondurile acordate in perioada 2014 – 2020.
1. Care sunt principalele neajunsuri institutionale ale sistemului de gestionare a fondurilor de coeziune?
Lipsa unor indicatori reali de dezvoltare si stabilirea unor obiective incoerente in documentele strategice, coroborata cu lipsa strategiilor de dezvoltare locala si regionala a fost una din problemele perioadei 2007-2013. Programarea eficienta a viitoarelor documente strategice (2014-2020) care sa atraga investitiile viitoare cu fonduri UE reprezinta unul dintre factorii care pot duce la o mai buna absorbtie pe viitor. Daca indicatorii nu sunt fezabili si sustenabili, urmarea va fi un esec de cheltuire a fondurilor UE. (exemplu: dezastru de Programul de Resurse Umane pentru perioada 2007-2013).
Riscam sa pierdem bani, deoarece mai sunt doar 2 luni pana la intrarea oficiala in perioada noului exercitiu financiar si Romania inca nu a finalizat un proiect coerent de Acord de parteneriat cu Comisia Europeana, care sa stabileasca in mod clar prioritatile investitionale pentru care se vor acorda cele aproape 40 de miliarde de euro in urmatorii 7 ani.
Un alt factor de legatura cu cel anterior este lipsa unei strategii locale pentru accesarea de fonduri europene; foarte putine judete din Romania au o strategie. Aceste documente trebuiau sa fie dezvoltate inainte de 2007, prin intermediul programelor de pre-aderare, cum ar fi PHARE. Din pacate, conform unui raport al Comisiei Europene, peste 90% din fondurile de pre-aderare au fost afectate de nereguli. Gestionarea incorecta a fondurilor de pre-aderare au avut un impact negativ si asupra resurselor umane, lipsa de personal calificat fiind unul dintre cele mai importante motive ale nivelului scazut de absorbtie.
O alta problema din perioada anterioara a constituit-o birocratia excesiva si lipsa de comunicare intre ministere si organismele regionale. Excesul de birocratie a dus la intarzieri mari. O mare parte din aceste proceduri sunt necesare, dar altele pot fi si trebuie sa fie modificate prin decizii ale autoritatilor publice din Romania.
2. Care etape de gestionare a fondurilor de coeziune sunt cele mai expuse la coruptie?
Exista diferite stadii de coruptie atunci cand vorbim despre fondurile UE. Nepotismul este un tip de coruptie si este intalnit atunci cand vine vorba de locuri de munca in administratia publica. Persoane necalificate, rude ale politicienilor sau a altor persoane din administratie (directori, sefi de agentii, etc) sunt angajati in acest sector, fara a avea experienta corespunzatoare, si asa ajungem la problema lipsei de resurse umane. Sistemul de angajare in administratia publica si in special in departamentele care se ocupa de fondurile UE, ar trebui sa fie competitiv, factor ce ar contribui la o mai buna absorbtie.
Problema majora din Romania in ultimii ani a fost in procesul de achizitii publice. Anul trecut, cele mai multe dintre programe au fost oprite dupa ce UE a constatat nereguli in procesul de achizitii. In acest an, ne confruntam cu aceleasi probleme. Blocarea fondurilor UE in perioada 2007-2013 s-a realizat datorita fenomenului de politizare excesiva si din cauza contractelor de achizitii publice cu dedicatie, sau a conflictelor de interese.
Un studiu pregatit pentru Comisia Europeana a identificat patru tipuri de coruptie in cazul achizitiilor publice in Europa: contractul cu dedicatie speciala, contractul in care se mituieste functionarul public care se ocupa de licitatie, conflictul de interese si gestionarea defectuoasa deliberata a licitatiei. Potrivit aceluiasi raport, in cazul Romaniei cele mai intalnite fraude au fost primele doua: cele cu dedicatie speciala si cele in care se da spaga functionarilor care supervizeaza procesul de achizitii publice.
3. Cat de importanta este societatea civila si mass-media, atunci cand vorbim despre managementul eficient al fondurilor europene?
Mass-media si societatea civila are un rol decisiv in procesul de absorbtie al fondurilor UE. Think-tankurile ar trebui sa creasca gradul de constientizare, in mass-media, cu privire la neregulile si disfunctionalitatile sistemului de gestionare al fondurilor UE. In cazul in care factorii de decizie sunt deschisi la propunerile societatii civile, rezolvarea problemelor din sistem se va realiza mai usor. Din pacate, in Romania acest lucru nu se intampla. Este necesar un dialog continuu, prin intermediul mass-media, intre reprezentantii societatii civile si factorii de decizie ai managementului fondurilor si politicieni, cu scopul de a imbunatati gestionarea fondurilor UE.
4. Ce sugestii ar fi pentru imbunatatirea sistemului de gestionare al fondurilor UE?
A fost demonstrat stiintific ca modelul polonez de proiectare a PO-urilor a fost un succes in reducerea disparitatilor economice. Fiecare regiune trebuie sa aiba un anumit POR, care ar trebui sa fie modelat pe nevoile si specificul regiunii. Din pacate, in Romania designul viitoarelor PO-uri, va fi centralizat sub forma unui singur program, si nu formatat pentru specificul fiecarei regiuni. De aceea ADR-urile ar trebui sa aibe mai multa putere in procesul de management al fondurilor si sa gestioneze si axe prioritare din POSDRU sau POSCCE, in functie de nevoile fiecarei regiuni.
Coruptia este o problema uriasa pentru fiecare tara, atunci cand vorbim despre gestionarea fondurilor UE, insa in Romania aceasta atinge cote maxime. Ar trebui stabilit un mecanism care sa depisteze devreme neregulile cu fonduri UE. Ar fi indicat ca experti europeni sa monitorizeze procesul de management al fondurilor europene. Agentiile specifice, care se ocupa cu probleme de coruptie, cum ar fi (DNA, ANI, DLAF) ar trebui sa aiba birouri regionale si personal calificat pentru a aborda aceste probleme.
De asemenea propun ca bugetul partidelor politice sa fie controlat drastic de catre institutiile statului, pentru a verifica provenienta sumelor foarte mari care sunt folosite in campaniile electorale. Aici intervine rolul societatii civile, care ar trebui sa fie mai activa in aceasta privinta: ar trebui ca prin programe specifice sa formeze specialisti (din sectorul public, din sectorul ONG, jurnalisti de investigatie sau tineri studenti) care sa devina whistleblowers si watchdogs la nivel regional.
Reforma administratiei trebuie realizata. Angajarea in sectorul public (judet, primarie, guvern) trebuie sa se faca pe baza concurentei loiale si pe competente. La nivel local si regional e nevoie de specialisti care pot scrie strategii de dezvoltare locala si regionala si pot accesa fonduri in functie de nevoile de dezvoltare. La Organismele Intermediare si Autoritatatiile de Management ar trebui sa fie oameni bine pregatiti, cu experienta in evaluarea proiectelor. Toti specialistii ar trebui sa fie motivati financiar, si sa nu se schimbe in functie de rezultatele alegerilor.
Romania nu este inca racordata la mecanismele europene. Romania are nevoie de lobby intens la Bruxelles, institutional si privat. Politicienii trebuie sa inteleaga ce sunt afacerile europene. Avem nevoie de parteneriate si colaborari intense cu tari mai dezvoltate din acest punct de vedere. Avem nevoie de vizibilitate de proiecte si de parteneri in capitala Europei.
Transparenta, responsabilitate, eficienta, guvernanta pe mai multe niveluri, competitivitate sunt cuvintele cheie care ar trebui sa fie pilonii fiecarui sistem. In Romania, toate acestea sunt in faza incipienta. Si apoi putem merge mai departe si sa discutam despre lipsa de capital uman, inovatie si nevoile de infrastructura, efecte de aglomerare, distanta si accesibilitatea la o piata. Dar mai intai trebuie sa ne asiguram ca pilonii de baza si de capital functioneaza intr-un mod sanatos.
Sursa: Europuls.ro
