Pietele financiare au rasuflat usurate pe 6 septembrie, cand Presedintele Consiliului Director al Bancii Centrale Europene, dl. Mario Draghi, a anuntat intentia institutiei de a sprijini zona euro prin cumparari practic nelimitate de obligatiuni ale statelor membre.
Decizia respectiva a fost adoptata cu un singur vot impotriva, dar un vot extrem de important, deoarece venea din partea reprezentantului Bundesbank, dl. Jens Weidmann. Acesta isi exprimase in mod vocal opozitia fata de cumpararea de catre BCE a eurobligatiunilor, vazandu-le ca pe o finantare pe usa din spate a deficitelor guvernamentale, finantare interzisa prin lege.
Cine are dreptate in aceasta disputa? Raspunsul scurt este: amandoi. Intentia lui Weidmann este aceea de a restrange spatiul de manevra a politicienilor din statele vulnerabile din Sudul Eurozonei si de a-i obliga sa intreprinda reformele structurale dureroase, pe care nu le-ar avea in vedere daca ar sti ca BCE le va finanta ieftin deficitele.
De asemenea, Weidmann se adreseaza constituentei germane, a carei sensibilitate privind finantarea datoriilor altora trebuie menajata, pentru o continuare cu succes a proiectului Euro. Pe de alta parte, Draghi are drept preocupare „cumpararea de timp” necesar pentru ca politicienii din Eurozona sa implementeze reformele promise. Nu vom sti cu certitudine, dar este posibil ca la intalnirea in patru care a avut loc la Summit-ul din 28-29 iunie (Barroso, van Rompuy, Junker, Draghi) sa fi fost parafat acest „deal”: politicienii vor intreprinde ceea ce este necesar din punct de vedere al reformelor structurale, dar BCE le va asigura spatiul de manevra necesar.
Mai multe detalii: EconomiaOnline.ro
