Managementul organizatiei trebuie sa-si identifice de la inceput, daca nu pe parcurs, nevoia de schimbare a mentalitatii angajatilor in domeniul cel mai sensibil si anume calitatea. Acest aspect trebuie luat in seama de catre managementul superior, deoarece intreg personalul organizatiei este angajat in realizarea de servicii sau in produse, care vor fi utilizate in interior sau exterior organizatiei, sau distribuite.
Organizatiile ca orice entitate se ghideaza dupa reguli bine stabilite, ia este compusa din personal care uneori are fluctuatii ce va crea influente si asupra calitatii serviciilor sau produselor. Sunt uneori persoane din interiorul organizatiei atat la nivel de conducere sau productie care se ghideaza dupa regula „se poate si asa” sau cel mai des intalnit este „greseala este omeneasca„.
Lasand sa mearga lucrurile asa in organizatie, se aduce un prejudiciu de imagine, dar si in ceea ce priveste profitul si cifra de afaceri a organizatiei. Acest tip de oameni asteapta mereu un control, o inspectie care sa constate abaterile sau diferentele pe care ei ar fi trebuit sale identifice, analizeze si apoi sa adopte decizia corespunzatoare pentru remedierea defectului constat.
Dar regula „lasa ca merge si asa” conduce la crearea de produse necomforme, cu deficiente uneori majore a caror remediere duce la cresterea artificala a costurilor produselor sau serviciului, cu efect de bumerang pentru organizatie. Daca astfel de produse sau sevicii vor fi lansate pe piata, ele vor conduce la scaderea reputatiei in fata clientilor fideli sau a potentialilor clienti.
Managementul organizatiei trebuie sa analizeze foatre bine obiectivele principale din cadrul politicii referitoare la calitate si sa elaboreze o metoda simpla si utila care sa creasca interesul angajatilor pentru calitate si cultura organizationala. Aceasta metoda adoptata in formarea si dezvoltarea culturii calitatii este numita de specialisti analiza culturii de grup. Prin intermediul metodei de analiza, managementul superior trebuie sa identifice grupurile din cadrul organizatiei care au ponderea cea mai mare in producerea si promovarea nivelului calitativ al produselor sau serviciului.
Analiza trebuie sa stabileasca in acelasi timp si responsabilitatile care revin compartimentelor de lucru care au legatura atat directa cat si indirecta cu nivelul calitatii produselor sau serviciilor oferite de organizatie. Analiza care se efectueaza de catre conducere trebuie sa determine in ce masura exista diferente majore intre valorile actuale si cultura grupurilor interne, de unde trebuie sa inceapa, astfel ca sa fie puse in valoare aceste masuri, care sa duca in final la atingerea obiectivelor si anume ridicarea nivelului calitatii.
Pregatirea terenului pentru aceste transformari ale mediului cultural necesar organizatiei trebuie sa inceapa cu mangerul superior, care apoi trebuie sa continue pana la ultimul executant din organizatie. Deci, putem spune, cultura organizationala a calitatii este modul de manifestare a personalului din organizatie, in fiecare zi, prin care se vor scoate in evidenta valorile, traditiile, comportamentul si atitudinea angajatilor la locul de munca.
Andrei Victor
Conducerea este cea care trebuie sa prevada in strategia si politica sa generala si politica cu privire la calitate.
Daca acest lucru este trecut pe hartie si nu sunt implementate masuri care sa fie apoi respectate si nu incalcate.
Conducatori sunt cei care trebuie sa impuna respectarea nivelului calitativ al produselor sau serviciilor pe care le promoveaza.
Sa respecte toate procedurile, sa-si dezvolte departamente sdw control, sa implemteze standardele ISO
Calitatea neobservata/neevidentiata, aduce nemultumiri si demotivare care erodeaza gradual, constant si sigur organizatia.
Delasarea este forma pasiva a conducerii, altfel spus este un mod de neconducere a organizatiei, ceea ce reflecta in insuccesul ei.