Resursele informaţionale pot avea de suferit din cauza unor manageri care administrează prost sistemul:
– managerii speră că noul sistem va rezolva problemele fundamentale ale proceselor economice;
– nu se acordă suficient timp pentru analiza planificării procesului de implementare;
– uneori, conducerea ignoră „educarea personalului în spiritul noii resurse informaţionale”;
– pentru a asigura succesul unei implementări, top managerii au fost „forţaţi” să preia controlul direct al procesului de implementare.
Sistemul nou implementat va avea succes doar dacă salariaţii companiei îşi vor schimba modul de lucru, în sensul utilizării cât mai eficiente a aplicaţiei:
– oamenilor nu le place schimbarea, iar un sistem informaţional modifică modul în care ei îşi îndeplinesc sarcinile;
– odată cu implementarea unui nou sistem informaţional, cresc responsabilităţile angajaţilor;
– dacă personalul nu acceptă noul sistem, oricât de bună ar fi soluţia oferită, s-ar putea ca firma să sufere din cauza înlocuirii unui sistem informaţional vechi, cu care toţi erau familiarizaţi, cu unul nou, pe care nimeni nu ştie să-l utilizeze eficient.
Este un subiect „fierbinte” si aceasta mai ales rezultand din faptul ca problema contine un adevar fundamental neglijat: nu exista un singur proiect (cel al Beneficiarului), ci doua (unul al Beneficiarului si unul al Furnizorului) care se intampla sa coincida in zona de livrabil si facilitati oferite. In timp ce pentru Furnizor proiectul inseamna cum se organizeaza el pentru a livra la timp o solutie customizata dintr-un nucleu existent (si aceasta intr-un buget fixat de Sponsorul Beneficiar ca fiind parte din pretul stabilit prin contract), pentru Beneficiar proiectul inseamna mult mai mult, implicand reconversia HR, BPR (business process reengineering), etc. De multe ori Beneficiarul neglijeaza in termenii de referinta (caietul de sarcini) ceea ce exact isi doreste si cuprinderea acestor „alte livrabile” in definirea ariei de cuprindere. E si o problma de psihologie, care trebuie inteleasa: Beneficiarul isi imagineaza rezolvarea problemei sale de business, si crede ca doar instrumentul cumparat (sa zicem un ERP) ii rezolva aceasta problema. Din pacate, Furnizorul este mult mai cu picioarele pe pamant: isi doreste sa livreze ce s-a cerut si sa plece (eventual sa ramana lipit in mentenanta), beneficiul sau initial fiind profitul (realizarea solutiei ca un procent din suma contractului). Ca urmare, majoritatea neintelegerilor au ca sursa diferenta de beneficii scontate si incapacitatea (de multe ori) a Beneficiarului de a scrie cerinte corecte si suficiente in vederea obtinerii beneficiului sau scontat (asta incluzand, pe langa livrabilul principal: training, BPR si mai ales _consultanta_ (!!!! pentru ca nimeni nu se apuca de treaba cu ceva nou fara sa fie tinut putin de mana). And last, but not the least — Beneficiarul trebuie sa se gandeasca bine-bine de tot la TCO (Total Cost of Ownership).