Conform estimărilor recente ale INSSE, Produsul intern brut (PIB) în trimestrul II 2010 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,3% comparativ cu trimestrul precedent (date ajustate sezonier). Aspectul nu poate fi decît îmbucurător – chiar dacă peste două luni acelaşi INNSE ne-ar putea comunica alt nivel al variaţiei, mai înalt ori mai scăzut -, numai că faţă de acelaşi trimestru (II) din anul 2009, PIB a înregistrat o scădere cu 0,5% pe seria brută şi cu 0,6% pe seria ajustată sezonier. Ecartul este şi mai mare cînd privim lucrurile la nivelul primei jumătăţi de an. Astfel, în semestrul I 2010 PIB s-a redus cu 1,5%, comparativ cu semestrul I 2009, atît pe serie brută cît şi pe seria ajustată sezonier. Precedentele prognoze economice au rămas aşadar paralele cu realizările efective, influenţate de o activitate economică marcată de recesiune, atît din cauza cererii interne mai reduse, cît şi ca urmare a unei reveniri mai lente a partenerilor comerciali ai României. Acum, pentru întregul an se estimează o reducere – în termeni reali – a PIB de 1,7 – 1,9%, comparativ cu creşterea de 1,3% avută în vedere la fundamentarea bugetului iniţial pentru 2010 (Cf. N.fdm. a OUG de rectificare bugetară). Dificultăţile economice se vor reflecta şi în evoluţia de pe piaţa muncii: numărul de salariaţi se va reduce cu 1,8% faţă de o creştere cu 0,9% în prognoza utilizată la construcţia iniţială a bugetului pe anul în curs. Analiza rezultatelor bugetare aferente primelor şase luni scoate în evidenţă faptul că execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit estimat de 18,07 miliarde lei, sub limita ţintei de deficit, în sumă de 18,2 miliarde lei, prevăzută în Scrisoarea suplimentară la Aranjamentul Stand-by încheiat cu FMI. Veniturile estimate ale bugetului general consolidat au fost în sumă de 77,2 miliarde lei, cu 0,1% mai reduse faţă de realizările perioadei corespunzătoare din anul precedent, iar Cheltuielile estimate, în sumă de 95,3 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 4,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În acelaşi context, relevăm că anul acesta a fost îmbogăţit şi arsenalul legislativ financiar-bugetar. Necesitatea diminuării dezechilibrelor existente şi menţinerii deficitului bugetar în limite sustenabile au impus adoptarea în regim de urgenţă a unor măsuri cu caracter excepţional prin care se continuă efectul de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2010, si care s-au concretizat în elaborarea mai multor acte normative. Pentru realizarea unui echilibru între nivelul veniturilor şi cel al cheltuielilor, corelat cu obiectivele macroeconomice agreate de organismele internaţionale, a fost necesară implementarea unor măsuri privind creşterea bazei impozabile, majorarea cotei standard pentru taxa pe valoarea adăugată precum şi unele majorări în domeniul impozitelor şi taxelor locale. Să mai amintim că, pe fundalul macroeconomic în discuţie, a fost decisă şi creşterea deficitului bugetar – de la 5,9% din PIB, estimat iniţial, la 6,8%. Nici la nivelul UE, lucrurile nu stau tocmai fericit. Potrivit datelor prezentate de Eurostat la 13 august a.c., economia comunitară, dar şi cea a Zonei Euro, au crescut doar cu 1% în trimestrul al doilea faţă de primele trei luni ale acestui an. Performanţele Germaniei, ţara cu cea mai mare economie europeană şi principalul exportator al continentului, în care PIB-ul a crescut cu 2,2%, o situează de departe în topul creşterii. La polul opus se află Grecia, cu o contracţie economică trimestrială de 1,5%, fiind singura ţară cu scădere din spaţiul comunitar.
