Doar firmele straine s-au calificat la lucrari facute in Romania din bani europeni nerambursabili. Profitul se repatriaza, iar lucrarile, in general, se subcontracteaza firmelor romanesti.
Potrivit criteriilor UE, nicio firma de la noi nu e in stare sa repare 40 de kilometri de sosea UE a pus la punct un mecanism de intrare a firmelor in licitatii, despre care spune ca este menit sa asigure seriozitatea celor care castiga lucrarile facute din fondurile nerambursabile europene.
Firmele romanesti nu sunt convinse si spun ca mecanismul face ca in jur de 60-70% dintre profiturile si impozitele cuvenite, in afara costului lucrarii propriu-zise, sa se intoarca in buzunarele firmelor straine si ale administratiilor fiscale din tarile de origine, unde acestea platesc impozitul pe profit.
Parcurgerea listei cu proiecte de infrastructura rutiera, finantate din fonduri ISPA (fonduri nerambursabile pentru mediu si transporturi), arata ca nici una dintre cele 15 firme castigatoare nu este autohtona. Valoarea totala a acestor proiecte este de peste 200 de milioane de euro.
Criteriile din licitatie stabilite de unitatea ISPA, din Ministerul Transporturilor, pun in imposibilitate sa se inscrie oricare dintre companiile noastre de constructii. Spre exemplu, la licitatia pentru repararea a 40 km de sosea, de la Caransebes la Lugoj. In acest caz, participantii trebuie sa aiba 250.000 de metri cubi de pamant excavat, 350.000 de tone de asfalt asternut, cel putin o lucrare in valoare de 15 milioane de euro si altele trei care sa fi costat fiecare peste 10 milioane de euro. „Niciuna dintre firmele romanesti nu ar putea indeplini singura aceste criterii. Ar fi nevoie de cel putin trei-patru firme”, comenteaza acest exemplu actionarul unei importante firme de constructii din domeniul drumurilor.
Un calcul simplu arata ca o buna parte a banilor europeni se intorc in economiile de origine, sub forma de impozite si profituri.
Alexandru Dobre, director adjunct in cadrul Asociatiei Antreprenorilor de Constructii, spune ca rata medie a profitului net practicat de firmele straine este de 15%, ceea ce inseamna ca 20% din valoarea lucrarii (profitul plus impozitul aferent) se intorc in tara de origine a firmei castigatoare. Asadar, la o lucrare de 100 de milioane de euro, firma care a castigat proiectul ISPA subcontracteaza lucrarea cu 80 de milioane unui constructor roman. Acesta are un profit mediu de 5% si plateste un impozit pe munca de aproape patru milioane de euro, in conditiile in care salariile au o pondere de 10%, iar fiscalitatea pe munca este de 45%.
Unul dintre argumentele incurajatoare care au circulat inainte de aderare a fost ca, dupa aderare, toate cerintele considerate absurde de catre constructorii romani vor disparea. Intrarea in vigoare anul trecut a OUG nr. 34, act normativ care permite autoritatilor contractante sa solicite criterii de perfomanta participantilor la licitatii, proportionale cu volumul lucrarilor si fara alte conditionalitati ridicate de UE, a creat o nota de optimism. Oficialii romani o intretin. „De la 1 ianuarie, toate licitatiile organizate din fonduri europene de coeziune vor trebui sa respecte doar prevederile OUG nr. 34, fara alte conditionari”, spune Florentina Teodorovici, director adjunct pentru programe comunitare din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
In practica, tocmai prevederile OUG nr. 34 sunt invocate pentru a se mentine stacheta ridicata. „Ordonanta ne permite sa solicitam, in continuare, la licitatii, indeplinirea unor criterii de performanta in corelare cu nivelul lucrarilor”, ne-a declarat un oficial ISPA care a solicitat anonimatul. Aceste standarde inalte vor opri accesul firmelor romanesti la miliardele de euro care vor fi alocati pana in 2013 pentru modernizarea infrastructurii.