Proprietarii a circa 340.000 de clădiri ce necesită renovare, pentru a atinge standardele de eficiență energetică impuse de UE, trebuie să achite direct din veniturile proprii 1,8 miliarde de euro în următorii 10 ani, în regim de cofinanțare a unei scheme uriașe, ce vizează renovarea a 77% din suprafața întregului fond de clădiri al României până în 2050, conform planului gândit de Guvern.
Decizia face parte din Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung, care are ca obiectiv implementarea la nivel național a unor noi directive europene privind performanța energetică a clădirilor. În strategia elaborată de Ministerul Dezvoltării, cu sprijinul Băncii Mondiale, se recunoaște eșecul statului în reabilitarea termică a blocurilor, în contextul în care în ultimii zece ani au fost renovate abia 6% dintre clădirile din România.
Guvernul vine acum cu un nou program, ce necesită investiții totale de 12,8 miliarde de euro până în 2030, în urma căruia 2,66 milioane de români ar urma să locuiască în clădiri eficiente energetic. Pentru asta, fiecare dintre acești locatari trebuie însă să plătească câte aproximativ 68 de euro pe an, timp de un deceniu. Acestei sume i se adaugă banii din bugetul național, în valoare de circa 5 miliarde de euro, echivalentul a 2% din Produsul Intern Brut al României pe următorii zece ani. Diferența până la 12,8 miliarde euro ar trebui acoperită din diferite fonduri rambursabile.
Interesant este că Guvernul se așteaptă să recupereze investiția în aproximativ 8,6 ani, doar din beneficiile pentru sănătate. Mai exact, statul estimează că vor fi economii de 1,4 miliard de euro din beneficiile sociale de sănătate. Ca urmare a implementării măsurilor de eficiență energetică, se reduce riscul de a avea „un mediu prea rece sau prea cald, a poluării aerului și a riscurilor asociate pentru sănătate.
Cele mai mari avantaje economice și sociale ale renovării clădirilor se vor realiza în urma îmbunătățirii încălzirii, a ventilării și a izolației termice. Se știe că astfel de îmbunătățiri previn sau diminuează afecțiunile respiratorii și circulatorii pe termen lung și reduc decesele pe timp de iarnă cauzate de temperaturi scăzute, și totodată reduc riscurile legate de igrasie și mucegai, aducând beneficii semnificative în ceea ce privește reducerea bolilor respiratorii, a simptomelor alergice (cum ar fi ca astm, rinită) și infecțiilor (în principal fungice). Renovările clădirilor contribuie, de asemenea, la reducerea expunerii la temperaturi interioare scăzute care cauzează afecțiuni cardiovasculare, boli respiratorii, artrită reumatoidă și termoreglare deteriorată (hipotermie)“… Mai multe detalii aici.
