Agricultura a inghitit in ultimii sapte ani peste 21 de miliarde de lei (5,8 miliarde de euro, la un curs de 3,7 lei/euro) de la bugetul de stat si din fonduri europene. De la buget 11 miliarde, iar de la Uniunea Europeana, 10 miliarde, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
Subventiile anuale date de stat agricultorilor au crescut de patru ori in sapte ani. Cu fiecare an, incepand cu 2001, fondurile alocate agriculturii de la bugetul national au crescut in mod constant. S-a plecat de la subventii de 735 de milioane de lei in 2001 si s-a ajuns la 2,7 miliarde de lei in 2007.
Aceasta crestere spectaculoasa a sumelor alocate agriculturii nu este insa justificata de productia obtinuta de-a lungul anilor. In ciuda sprijinului acordat de stat si a banilor veniti incepand cu 2002 si de la Uniunea Europeana, in multe cazuri productia a scazut dramatic. Astfel, s-a dovedit ca subventiile nu au fost destinate cresterii productivitatii agriculturii, rezumandu-se a fi doar ajutoare sociale acordate agricultorilor.
„Subventiile nu vin neaparat sa stimuleze productia, ci sa compenseze competitivitatea si sa mentina veniturile agricultorilor ca sa poata continua sa produca. Daca nu ar fi fost ajutati, nu ar fi rezistat pe piata. Subventiile i-au mentinut pe linia de plutire. Ce s-ar fi intamplat daca nu se dadeau bani agricultorilor? Costul productiei ar fi crescut, la fel si preturile, agricultorul ar fi avut de pierdut. Este vorba si de siguranta nationala pentru ca este bine ca o parte din produsele de pe piata sa fie din productie nationala”, explica situatia Dacian Ciolos, ministrul Agriculturii.
Desi cele mai mari subventii au mers catre sectorul vegetal, cea mai mare scadere a productiei s-a inregistrat la cereale, unde de la 18,8 milioane de tone, cat a fost in 2001, s-a ajuns la 7,5 milioane de tone, anul trecut. Banii acordati nu pot fi justificati printr-o crestere a recoltei, daca ne gandim ca graul, cea mai importanta cultura din Romania, a ajuns sa se produca la jumatate, de la 7,7 milioane tone in 2001 ajungandu-se la 3 milioane tone anul trecut. La porumb scaderea a fost si mai dramatica, de la 9,1 la doar 3,7 milioane tone in 2007. Pana si productia de legume a ajuns la jumatate, de la 3,8 milioane tone la 990.000 tone anul trecut. „Ultimii trei ani au fost foarte dificili pentru ca au fost multe calamitati naturale. Pe langa problemele structurale legate de farimitarea excesiva a pamantului, am mai avut si probleme cu seceta si inundatiile. O parte din subventii au mers pentru acoperirea efectelor acestor fenomene naturale”, mai spune Ciolos.
Situatia nu este la fel de grava atunci cand este vorba despre zootehnie, chiar daca numarul efectivelor de animale a scazut de la an la an. Numarul de vaci nu a scazut decat cu 38.000 de capete – 2,762 milioane de vaci in 2007 fata de 2,8 milioane in 2001, iar porcii chiar s-au inmultit cu 300.000 de capete in aceeasi perioada. Totusi, in ciuda banilor acordati zootehniei, nu s-a reusit recuperarea pierderilor inregistrate dupa 1989. „Speram sa inregistram progrese in zootehnie peste doi-trei ani. Subventii importante au fost acordate mai ales dupa 2005, iar efectele nu apar imediat”, a spus ministrul Agriculturii.
Chiar si numarul formelor de sprijin acordate de-a lungul anilor arata modul in care au evoluat subventiile. De la sase modalitati de plata in 2001 s-a ajuns pana la 25 de forme de sprijin in 2006. Dupa aderare, numarul a ajuns la 18.