COMUNICAT DE PRESA
Cluj-Napoca, 26.02.2015
Joi, 26 februarie, a avut loc la Grand Hotel Napoca masa rotunda cu tema „Masuri pe care le pot lua angajatorii pentru promovarea egalitatii de gen pe piata muncii”. Acesta este cea de-a sasea dezbatere publica, dintr-o serie de sase astfel de evenimente dedicate incluziunii femeilor pe piata muncii propuse in cadrul proiectului „Egalitate reala, nu conceptuala” (detalii la www.femeiactive.ro). Proiectul este implementat de Asociatia JCI Active Citizens Cluj, in parteneriat cu Loop Operations, Centrul de Resurse pentru Cetatenie Activa, Institutul Economic Roman si Asociatia pentru Promovarea Economiei Cunoasterii si cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.
La dezbatere au participat reprezentanti ai autoritatilor publice, ai institutiilor publice cu atributii in domeniile asistentei, protectiei sociale si incluziunii pe piata muncii, ai sindicatelor si mediului de afaceri local.
Cu ocazia mesei rotunde, au fost prezentate rezultatele unui studiu realizat in cadrul proiectului privind segregarea de gen si oportunitatile de incluziune ale femeilor pe piata muncii din regiunea nord-vest. Cercetarea a avut un dublu obiectiv: pe de o parte, de a evidentia principalele dificultati ce stau in calea incluziunii femeilor; si, pe de alta parte, de a identifica si analiza oportunitati de incluziune pe piata muncii. Studiul si-a propus sa abordeze o tematica mai putin analizata in programele ce vizeaza problematica egalitatii de gen pe piata muncii, si anume politicile si programele de incluziune a femeilor. Studiul va fi finalizat cu un set de recomandari de bune practici pentru incluziune ce va fi facut public in perioada urmatoare.
Componenta calitativa a cercetarii a constat din 11 interviuri realizate cu specialisti din companii, organizatii neguvernamentale si institutii publice din domenii precum: managementul resurselor umane, recrutare, asistenta sociala, psihologia muncii si conformitate in raporturile de munca. Componenta cantitativa a vizat politicile de incluziune din mediul de afaceri, acoperind companiile din domeniile prioritare de dezvoltare din regiunea nord-vest: IT (hardware si software), produse electronice si optice, masini si echipamente, echipemente electrice, telecomunicatii, energie si mediu si contructii sustenabile, la care au fost adaugate servicii suport pentru mediul de afaceri. Cercetarea s-a realizat pe un esantion de 104 companii dintr-un total de 1.340 de oranizatii identificate in domeniile amintite.
Doua dintre temele de interes ale cercetarii au inspirat si discutiile din cadrul dezbaterii de joi. Mai intai, s-a vorbit despre masura in care femeile au acces la oportunitatile de dezvoltare a carierei in companiile vizate. Au fost abordate subiecte precum: prezenta femeilor la nivelurile de decizie din organizatii, accesul la traininguri, programe de planificare a carierei ori existenta in firme a unor politici interne scrise de etica, incluziune si diversitate. Conform studiului, 13% dintre companiile din domeniile acoperite nu au angajati femei; totodata, la finalul lui 2014, femeile reprezentau 38% din numarul total al angajatilor din aceste organizatii. Este de remarcat faptul ca numarul cel mai mare de contracte de munca pe perioada determinata este detinut de femei, in proportie de 57%, in vreme ce tot femeile „beneficiaza” si de numarul cel mai mic de contracte de munca pe perioada nedeterminata, intr-o proportie de doar 35%. Semnificativ este si faptul ca ponderea femeilor din managementul de varf este de numai 29%.
In al doilea rand, s-a discutat despre problema echilibrului dintre viata privata si familie, pe de o parte, si viata profesionala si cariera, pe de alta, remarcandu-se lipsa din politicile companiilor a oportunitatilor de integrare pentru tinerele mame. Cu doar cateva exceptii, in companiile din regiunea nord-vest nu se poate vorbi de programe de facilitare a integrarii femeilor care se reintorc din concediul de maternitate, de practici precum flexibilitatea locului de munca, flexibilitatea programului de lucru sau partajarea slujbei, ori de facilitati precum cresele, gradinitele si serviciile de afterschool pentru copiii angajatilor.
Nu intotdeauna cresterea investitiilor straine, cresterea numarului locurilor de munca si cresterea economica sunt insotite si de un plus de calitate a locurilor de munca, este una dintre concluziile dezbaterii. Rata ridicata a fluctuatiei personalului din mai multe domenii de activitate, lipsa, chiar si din multe companii multinationale, a unor politici pe termen lung de dezvoltare a resurselor umane, lipsa de programe de incluziune, lipsa facilitatilor pentru echilibrarea vietii de familie cu cerintele slujbei, solicitarile tot mai mari ale noilor joburi sunt simptome ale unui mediu de afaceri nu foarte prietenos cu angajatii si, in particular cu femeile. Un mediu de afaceri in care femeile de succes reusesc nu datorita oportunitatilor sau facilitatilor existente, ci in pofida dificultatilor ce li se asaza in cale.